De cate ori nu s-a intamplat ca sa aflati ca spitalele au ramas cu bani necheltuiti in timp ce in depozitele spitalelor nu se gasesc produse sanitare extrem de necesare, dar care au adaosul comercial mic? De cate ori nu ati auzit ca spitalele au ramas cu bani necheltuiti dar ca nu au consumabile pentru diferite aparate medicale? De cate ori nu ati auzit de spitale care au depozitele pline cu medicamente care se folosesc rar si care au un adaos comercial mare, dar ca nu au medicamente intrebuintate mai des si care au un adaos comercial mic?

Ni se ascunde prin tacere ceva: in lumea capitalista clientul dicteaza. Asa ca ar trebui ca managerii spitalelor sa aiba curajul sa le ceara sa intermedieze si produse cu adaos comercial mic, iar daca nu doresc, sa se contracteze produsele necesare direct de la producatori, iar pentru transport sa se angajeze firme de transport si curieri din afara retelelor de distributie a produselor medicale. In fata unei asfel de masuri, sa vedeti cum distribuitorii vor fi deacord sa lucreze in slujba asiguratilor.

Nicolaescu a cerut ca directorii de spitale sa nu mai fie medici sau sa nu mai practice medicina. Aceasta masura viza ca contractele dintre distribuitori si spitale sa nu mai se faca intre reprezentantii distribuitorilor si directorii medici membri ai acelor retele (lucru care se intampla uneori). Dar acest lucru nu a fost suficient.

Nicolaescu a cerut ca medicii sa nu mai prescrie medicamente, ci sa prescrie substanta activa, urmand ca pacientul sa hotarasca ce medicament doreste. Aceasta masura, teoretic ar fi fost buna deoarece un pacient bine informat ar fi putut sa opteze pentru un produs optim. Deasemenea, aceasta masura ar fi produs si efecte negative deoarece unii ar fi optat in functie de pret sau de ambalaj sau dupa reclama. Din pacate Nicolaescu probabil ca nu stia ca din retele fac parte si farmacisti, astfel ca, cum spuneam si in Dovada retelelor de medicamente, pacienti au ajuns sa fie si mai manipulati.

Consiliul Concurenţei a amendat cu aproape 23 de milioane de euro patru firme din domeniul medical pentru “încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale” în ceea ce priveşte Programul Naţional pentru Diabet. Acest lucru a fost posibil deoareceera ceva la vedere.

Corporatiile din domeniul farmaceutic in goana pentru profit imediat in ultimi ani au inceput sa elimine de pe piata medicamentele ieftine si le inlocuiesc cu surogaturi mult mai scumpe. Astfel, propranololul, un medicament prescris frecvent pacientilor cu afectiuni cardiace, nu se mai gaseste in farmaciile din tara de mai bine de doua luni. O cutie de Propranolol cu 20 de comprimate costa numai 1 leu, pe cand un medicament de ultima generatie din aceeasi clasa costa de o suta cinzeci de ori mai scump - pretul ajunge pana la 150 de lei.

Reprezentantii Zentiva, compania care producea medicamentul, spun ca au luat decizia de a exclude produsul din motive interne. „A fost o decizie a fostei conduceri, luata inainte de preluarea Sicomed de catre Zentiva.”

Medicamentele-minune, nerentabile

02/08/2007 de Jurnalul National

Daca mergeti si cereti de la farmacie Ulcoran vi se va zice ca nu se mai fabrica si vi se va recomanda Omez, cu toate ca Ulcoran inca se mai fabrica. Toti oamenii pe care i-am cunosc si care erau bolnavi de stomac si care folosau Omez au murit. Toti oamenii pe care ii cunosc si care au probleme cu stomacul si care consuma Ulcoran se simt din ce in ce mai bine.

Intrebare: de ce farmacisti le zic oamenilor ca Ulcoranul nu se mai fabrica?