MARELE LUP ALB

Adevarul pe care nu il stii…

Nasterea marilor corporatii americane

Nasterea marilor corporatii americane s-a facut in urma unor idei nazisto-comuniste.
Ideile naziste au fost:

  1. In 1914-1919 Rezerva Federala (care este o asociatie de banci private) a marit masa monetara din America cu 100%, lucru care a dus la mari imprumuturi catre bancile mici si catre populatie.
  2. In 1920, tot Rezerva Federala, decide o retragere brusca de masa monetara. Lucrul acesta a facut ca multe banci (in special mici) sa ramana fara lichiditati. In aceste conditii bancile au inceput sa someze clientii care au contractat credite sa restitue mai repede imprumuturile. Totodata, din cauza lipsei de lichiditati cu care se confruntau majoritatea bancilor, creste dobanda interbancara, lucru care duce si la cresterea dobanzilor la credite. Creserea dobanzilor au dus la cresterea ratelor, lucru care a dus la imposibilitatea multora de a mai putea sa restituie imprumuturile. Urmarea a fost aceea ca multe banci mici nu au mai putut restitui creditele interbancare, ajungand la insolvabilitate si totodata la faliment. Colapsul a adus 5400 de falimente in domeniul bancar. (totusi nu a fost decat un exercitiu, dovada mai jos)
  3. In 1921-1929 Rezerva Federala creste din nou masa monetara.
  4. Tot in aceasta perioada se inventeaza metoda IMPRUMUTULUI MARGINAL LA BURSA. Prin aceasta metoda se puteau cumpara actiuni de 1000 de dolari cu numai 100 de dolari, dar in anumite conditii trebuind sa scoti de unde stiai diferenta de 900 de dolari.
  5. Nu a trecut mult si a inceput sa curga cu somatii de plata marginala prin care actionarii erau obligati in 24 de ore sa acopere diferenta, daca nu ti se vindeau actiunile.
  6. In 1929 cei mai mari de pe piata bursiera si monetara (printre cae si patronii Rezervei Federale) se retrag, lucru care duce la somatii in masa. In aceste conditii toata lumea cauta sa vanda. Avand in vedere ca majoritatea actionarilor marunti cumparasera actiunile in urma unor imprumuturi se repeta situatia din 1920, de data aceasta falimentand 16000 (saisprezece mi) de banci. In aceste conditii, putinii care mai avea lichiditati (cei mari de mai sus) au putut cumpara banci si chiar corporatii intregi cu doar cateva monede.

Putini stiu ca, desi criza din perioada interbeluca a fost regizata de cateva compani private de platit a avut o tara intreaga. Astfel, s-au aplicat urmatoarele idei comuniste:

  1. in 1933 Rezerva Federala, dupa ce s-a jucat cu volumul masei monetare americane, decide confiscarea aurului detinut de populatie in banci. Patroni din spatele Rezervei Federale au obtinut si o lege speciala, prin care, cine se opunea confiscarii aurului erau pedepsiti cu 10 ani de puscarie.
  2. Intre anii 1933 si 1940 clasa muncitoare din America a fost inregimentata. Drept urmare muncitorii nu mai lucrau pe bani, ci pe niste cartele care le dadeau acces la ratii de hrana, 2 randuri de haine pe an (2 salopete), si alte necesitati.

7 aprilie 2008 Scris de marelelupalb | SUA/USA | , , , , | 1 comentariu

O solutie pentru distrugerea retelelor de medicamente

De cate ori nu s-a intamplat ca sa aflati ca spitalele au ramas cu bani necheltuiti in timp ce in depozitele spitalelor nu se gasesc produse sanitare extrem de necesare, dar care au adaosul comercial mic? De cate ori nu ati auzit ca spitalele au ramas cu bani necheltuiti dar ca nu au consumabile pentru diferite aparate medicale? De cate ori nu ati auzit de spitale care au depozitele pline cu medicamente care se folosesc rar si care au un adaos comercial mare, dar ca nu au medicamente intrebuintate mai des si care au un adaos comercial mic?

In toate cazurile de mai su vinovate sunt retelele de distributie care refuza sa distribuie produse cu adaos comercial mic. Acestea sustin ca au dreptul sa hotarasca ce produse se intermedieze. Bineinteles ca este mai profitabil pentru o retea de distributie sa aduca, intr-un pachet, cateva cuti cu medicamente cu adaos comercial mare si sa incaseze un cec cu multe zerouri, decat sa aduca un autotren plin cu produse cu adaos comercial mic si sa incaseze un cec mai subtire.

Ni se ascunde prin tacere ceva: in lumea capitalista clientul dicteaza. Asa ca ar trebui ca managerii spitalelor sa aiba curajul sa le ceara sa intermedieze si produse cu adaos comercial mic, iar daca nu doresc, sa se contracteze produsele necesare direct de la producatori, iar pentru transport sa se angajeze firme de transport si curieri din afara retelelor de distributie a produselor medicale. In fata unei asfel de masuri, sa vedeti cum distribuitorii vor fi deacord sa lucreze in slujba asiguratilor.

30 martie 2008 Scris de marelelupalb | santate | , , , , | No Comments

Lupta cu retelele de medicamente

Nicolaescu a cerut ca directorii de spitale sa nu mai fie medici sau sa nu mai practice medicina. Aceasta masura viza ca contractele dintre distribuitori si spitale sa nu mai se faca intre reprezentantii distribuitorilor si directorii medici membri ai acelor retele (lucru care se intampla uneori). Dar acest lucru nu a fost suficient.

Nicolaescu a cerut ca medicii sa nu mai prescrie medicamente, ci sa prescrie substanta activa, urmand ca pacientul sa hotarasca ce medicament doreste. Aceasta masura, teoretic ar fi fost buna deoarece un pacient bine informat ar fi putut sa opteze pentru un produs optim. Deasemenea, aceasta masura ar fi produs si efecte negative deoarece unii ar fi optat in functie de pret sau de ambalaj sau dupa reclama. Din pacate Nicolaescu probabil ca nu stia ca din retele fac parte si farmacisti, astfel ca, cum spuneam si in Dovada retelelor de medicamente, pacienti au ajuns sa fie si mai manipulati.

Consiliul Concurenţei a amendat cu aproape 23 de milioane de euro patru firme din domeniul medical pentru “încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale” în ceea ce priveşte Programul Naţional pentru Diabet. Acest lucru a fost posibil deoareceera ceva la vedere.

30 martie 2008 Scris de marelelupalb | santate | , , , | No Comments

Holocaustul din Sanatate

Corporatiile din domeniul farmaceutic in goana pentru profit imediat in ultimi ani au inceput sa elimine de pe piata medicamentele ieftine si le inlocuiesc cu surogaturi mult mai scumpe. Astfel, propranololul, un medicament prescris frecvent pacientilor cu afectiuni cardiace, nu se mai gaseste in farmaciile din tara de mai bine de doua luni. O cutie de Propranolol cu 20 de comprimate costa numai 1 leu, pe cand un medicament de ultima generatie din aceeasi clasa costa de o suta cinzeci de ori mai scump - pretul ajunge pana la 150 de lei.

Reprezentantii Zentiva, compania care producea medicamentul, spun ca au luat decizia de a exclude produsul din motive interne. „A fost o decizie a fostei conduceri, luata inainte de preluarea Sicomed de catre Zentiva.”

Medicamentele-minune, nerentabile

02/08/2007 de Jurnalul National

Richard J. Roberts explică, intr-un interviu publicat in Lavanguardia din 27 iulie, semnat de Lluis Amiguet, de ce “Medicamentul care vindecă definitiv nu este rentabil”.

Lluis Amiguet: Ce model de cercetare vi se pare cel mai eficient, cel al SUA sau cel european?
Richard J. Roberts: Este evident că modelul american, in care participă activ capitalul privat, este mult mai eficient. Puteţi lua ca exemplu progresul spectaculos al industriei informatice, unde este capitalul privat cel care finanţează cercetarea de bază şi cea aplicată, in ceea ce priveşte industria de sănătate, insă… Eu am rezerve.

Lluis Amiguet: Vă ascult.
Richard J. Roberts:Nu se poate ca cercetarea in domeniul sănătăţii umane să depindă numai de rentabilitatea economică. Ceea ce e bine din punctul de vedere al dividendelor nu este intotdeauna bine pentru oameni.

Lluis Amiguet: Explicaţi-ne.
Richard J. Roberts:Industria farmaceutică vrea să fie utilă pentru pieţele de capital…

Lluis Amiguet: Ca oricare altă industrie.
Richard J. Roberts:Da, dar aceasta nu este orice altă industrie: aici vorbim de sănătatea noastră şi de vieţile noastre, şi de cele ale fiilor noştri, şi ale milioanelor de oameni.

Lluis Amiguet: Dar, dacă sunt rentabile, se va realiza o cercetare mai bună.
Richard J. Roberts:Dacă te găndeşti doar la profit, nu te va mai preocupa să fii util oamenilor.

Lluis Amiguet: De exemplu…
Richard J. Roberts:Am dovezi că, in anumite cazuri, cercetătorii care depind de fonduri private ar fi putut descoperi medicamente foarte eficace, care ar fi pus capăt cu totul anumitor boli…

Lluis Amiguet: Şi de ce au renunţat la cercetări?
Richard J. Roberts:Pentru că producţia farmaceutică este mai degrabă interesată nu să vă vindece pe dumneavoastră, ci să vă ia mai mulţi bani, aşa că, dintr-o dată, cercetarea respectivă este deviată către descoperirea de medicamente care nu vă vindecă intru totul, ci doar cronicizează boala şi vă face să experimentaţi o imbunătăţire ce va dispărea din momentul in care nu mai luaţi medicamentul.

Lluis Amiguet: Este o acuzatie gravă.
Richard J. Roberts:Ei bine, este un lucru obişnuit ca firmele din industria de medicamente să fie interesate in linii de cercetare nu pentru a vindeca, ci pentru a croniciza durerile cu medicamente cronicizante mult mai rentabile decăt cele care vindecă o dată pentru totdeauna. Şi nu trebuie decăt să urmăriţi analiza financiară din industria farmaceutică pentru a verifica ceea ce spun.

Lluis Amiguet: Există dividende care ucid.
Richard J. Roberts:De asta vă spuneam că sănătatea nu poate fi o piaţă in plus şi nici nu poate fi inţeleasă doar ca un mijloc de a căştiga bani. Şi de aceea cred că in modelul european mixt, cu capital public şi privat, este mai puţin facil să se propage acest tip de abuzuri.

Lluis Amiguet: Un exemplu de astfel de abuzuri?
Richard J. Roberts:S-a renunţat la cercetarea pentru antibiotice, pentru că sunt prea eficiente şi vindecau complet. Şi, pentru că nu s-au produs noi antibiotice, microorganismele infecţioase au devenit rezistente, şi azi tuberculoza, care fusese invinsă cănd eram eu copil, reapare şi a ucis anul acesta peste un milion de oameni.

Lluis Amiguet: Nu imi vorbiţi de lumea a treia?
Richard J. Roberts:Acesta este un alt capitol trist: bolile din lumea a treia sunt prea puţin supuse cercetării, pentru că medicamentele care le-ar combate nu ar fi rentabile. Dar eu vă vorbesc de prima lume, a noastră: medicina care vindecă definitiv nu este rentabilă şi de aceea nu se fac cercetări in acest domeniu.

Lluis Amiguet: Politicienii nu intervin?
Richard J. Roberts:Nu vă faceţi iluzii: in acest sistem, politicienii sunt simpli angajaţi ai marilor capitaluri, care investesc atăt căt este nevoie pentru ca fiii lor să fie aleşi şi, dacă nu sunt aleşi, să ii cumpere pe cei care sunt.

30 martie 2008 Scris de marelelupalb | santate | , , , | 1 comentariu

Migratia fortei de munca

Chiar daca corporatiile vin in tarile subdezvoltate, acestea nu ofera mari beneficii salariatilor, dimpotriva, ei au venit tocmai atrasi fiind de salariile mici si de stilul scalvagist piramidal al sistemelor locale (Asia cu precadere). Populatiile din lumile a treia vor dorii sa ajunga in occident convinse fiind ca vor presta aceeasi munca pe bani mai multi. Supriza lor apare cand odata ajunsi in occident, ca intr-un banc prost, toate firmele au productia mutata in tarile de unde au venit initial, acum ei trebuind sa se reprofileze sau sa accepte meserii (majoritatea din zona serviciilor) sub nivelul lor de calificare.

INVERSAREA POLILOR ECONOMICI
Desi produsele sunt mai ieftine pentru ca sunt executate in tari in care costurile de productie sunt minime, aceasta migratie a fortei de munca generaza somaj in tarile dezvoltate si deci cei ramasi fara servici nu mai au bani sa cumpere produsele nici asa ieftine. Revista Forbes a publicat un studiu in care arata ca orasul Detroit va disparea in urmatorii 20 de ani… aceast outsourcing si re-tehnologizarea a facut ca rata somajului in acest oras sa fie fulminanta, iar acum criminalitatea este la cote inimaginabile. Dintr-un oras falnic american - rege al productie de automobile cu milioane de locuitorui - acum au mai ramas doar 900 de mii de oameni (mai putin decat Bucurestiul). Bine ati venit in globalizare.

Congresul American si-a dat seama de pericol, mergand pana acolo incat au votat o lege prin care primirea de beneficii si cadouri de catre politicieni sa fie interzisa. Asa cum se stie America era tara lobiilor, dar se pare ca “comisioanele” date de corporatii pentru diverse beneficii din partea statului nu le-au putut opri sa isi mute unitatile de productie de pe teritoriul american in Asia sau Africa.

CE SPUNE GEORGE SOROS
George Soros vorbeste de acest fenomen accentuat de directia de globalizare in care ne indreptam manati fortat din umbra de catre corporatii. Foarte pe scurt vremea ariano-indo-europenilor a trecut ; intrucat acestia isi aduc totul din Asia, sunt dependenti de hidrocarburile din Rusia, software-ul il scriu in India, doar cartierele generale ale companiilor se mai gasesc la ei…dar si astea cine stie pentru cit timp… Ramane o chestiune de timp pana cand “slugile” (Asia, India, Rusia) isi vor da seama ca stapanii sunt fara putere (nu-si mai pot produce singuri bunurile), stapanii sunt dependeti, stapanii pot fi inlocuiti, nu au nevoie de stapani.Nu-mi spune ca e o simbioza intre vest si est… unii produc si ceilalati au bani sa cumpere - asta temporal, in timp cand vor ajunge sa cumpere din credit, cand joburuile se vor imputina, cand salariile in Asia vor creste - atunci va apare inversarea de care va vorbeam. De fapt corporatiile migreaza, elita migreaza - o casa de 10 milioane arata la fel si in Miami cat si in Malayesia - pe ei aceasta migratie nu-i afecteaza, ei oricum zboara 360 de grade in jurul pamantui saptamanal. Cei care vor fi afectati - clasa medie din occident - intrucat isi vor pierde slujbele sau cei vor supravietuii vor avea si mai multe atributii pe bani din ce in ce mai putini. Nu ai cum sa sustii doua continente numai din servicii (banci, marketing, advertising, restaurante, fitness, televiziune, etc).

28 septembrie 2007 Scris de marelelupalb | GLOBALIZARE, economie, manipularea | , , , , , , , , , , | No Comments