MARELE LUP ALB

“Presedintele si partidele se bat in promisiuni, in plin an electoral, facute pe spinarea contribuabililor * Inflatia e in galop, pretul petrolului explodeaza, spectrul foametei ameninta UE, iar politicienii anunta ajutoare sociale, mariri de salarii, reduceri de taxe” - asa suna antetul unui ziar central.
Acelasi articol continua: “Presedintele Traian Basescu a convocat liderii partidelor parlamentare la Cotroceni pentru consultari privind cresterea preturilor la alimente si combustibil si identificarea de solutii ce pot atenua impactul majorarii preturilor asupra categoriilor defavorizate.” Pai chiar asa, domnule Basescu? Pai daca preturile sunt dictate de piata, atunci cum poate interveni politicul, prin intermediul statului la imbunatatirea situatiei celor cu venituri mici?
Toata lumea stie ca la ora actuala, avand in vedere ca importurile sunt mai mari decat exporturile, o crestere a veniturilor ar duce cresterea inflatiei. Deasemenea este imposibil sa cresti doar veniturile oamenilor cu venituri mici, si este incorect ca sa se plateasca toate taxele in functie de venitul fiecaruia.
Concluzia mea: scopul convocari este

1. acela de a crea o imagine mai buna a lui Basescu care, chipurile “cauta soluti”
2. punerea deacord cu privire la tapul ispasitor cu doua capete: piata si UE.

La urma urmei se stie cum s-a ajuns aici: practica cotidiana din sistemul financiar, folosirea de suprafete din ce in ce mai mari pentru cultivarea plantelor energetice si furajere, inexistenta unui sistem de asistare sociala (in majoritatea tarilor) care sa fie prodictiv.

PS - pt. cei care imi vor spune ca in vest exista retete de succes in ceea ce priveste dezvoltarea mediului de afaceri privat : citeste asta si asta!

Sistemul financiar este mai instabil decat pare. Bancile si firmele de servicii financiare, care se confrunta cu pierderi record rezultate in urma prabusirii pietei titlutilor ipotecare din Statele Unite, omit din declaratiile de profit reducerea valorii contabile a activelor in valoare de cel putin 35 de miliarde de dolari (22,6 mld. euro), scrie Bloomberg.
Citigroup are piarderi de 2 miliarde de dolari in raportul trimestrial inaintat SEC, organismul de reglementare a pietei de capital din SUA, pe 2 mai fara a mentiona aceasta reducere si in declaratia de profit.
ING a inclus o reducere a valorii activelor de numai 80 de milioane de euro in declaratia de profit, in timp ce evaluarile negative incluse in contul de capital s-au ridicat la 3,6 miliarde de euro (5,6 miliarde de dolari).
Peste 100 de banci au pierderi din credite in valoare de 344 miliarde de dolari.
“Exista pierderi de miliarde de dolari care nu sunt inca reflectate in sistem. Bancile au in continuare nevoie de capital”, crede Michael Holland, din cadrul Holland & Co. din New York.
Faptul ca reducerile de valoare nu sunt incluse in declaratiile de venit nu face decat sa intarzie realizarea pierderilor. Bancile care profita de aceasta abordare contabila vor plati un pret mai tarziu, in timp ce cele care au inclus pierderile in declaratiile de profit vor iesi cu bilanturi curate si vor merge mai departe.
Cauza - practica cotidiana a sistemului!

Astazi am sa va spun de ce criza de pe pietele bancare si bursiere nu poate fi rezolvata. Astazi am sa va spun de ce, desi bancile centrale au facut infuzii masive de capital, inca mai exista probleme legate de lichiditatile de pe piata.

Practica bancara:

1. Bancile isi ofera intregul volum de bani spre a fi imprumutate de diverse persoane fizice si juridice.
2. Toti banii sunt blocati in imprumuturi.
3. Nu toti banii blocati in imprumuturi sunt folositi ca bani lichizi. Unii bani imprumutati sunt folositi ca bani electronici sau ca cecuri, asa ca banii raman in seifele bancilor.
4. Banii care raman in seifurile bancilor sunt din nou imprumutati altor clienti.
5. Din nou, o parte din banii imprumutati de doua ori nu sint folositi ca bani lichizi, fiind imprumutati din nou si din nou…
   

Toate bune si frumoase, dar de ce nu se ia in calcul si pericolul? Atata timp cat nu se solicita mai multe lichiditati decat exista se pot emite oricate cecuri, cecuri care sunt recunoscute ca solvabile de toate bancile pe principiul “o mana spala pe alta”. Totodata, desi clientii bancilor nu primesc decat o bucata de hartie pe care scrie o suma, clientul trebuie sa dea bancii suma respectiva plus dobanda. (practic astazi banii nu mai inseamna lichiditati ci inseamna debit).

Pericolul este:

1. La un moment un segment tot mai mare de clienti vor sa foloseasca bani lichizi, asa incat intregul volum de bani este solicitat si pus in miscare.
2. La un moment dat clientii folosesc mai multe lichiditati decat are banca, asa ca banca este nevoita sa imprumute bani de pe piata interbancara.
3. Dar nici celelalte banci nu prea au lichiditati, asa ca dobanda interbancara incepe sa creasca. Aceasta crestere de dobanda interbancara este suportata tot de clienti prin cresterea “usoara” a dobanzilor creditelor.
4. Mai devreme sau mai tarziu intervin si bancile centrale care trebuie sa se asigure ca bancile nu vor ramane fara lichiditati oferindu-si intre ele imrumuturi aiurea.
   

Rezolvarea aparenta face ravagii:

1. De regula banca centrala face o infuzie de bani pe piata, bani care sunt dati bancilor comerciale ca imprumut.
2. Infuzia din partea bancii centrale nu este niciodata suficienta. Daca infuzia este prea mare decat este necesar pentru viitorul apropiat, bancile incep din nou sa imprumute emitand si cecuri care desi sunt “solvabile” nu sunt acoperiti de lichiditati. Daca se cer mai multe lichiditati din partea clientilor decat poate suporta infuzia de capital, criza se adancaste, atragand probleme si in domeniul investitiilor si a pietii bursiere.

Concluzia

• Bancile vor sta, urmarind profituri cat mai mari, intotdeauna la limita de a ramane fara lichiditati (la urma urmei toate crizele le vor suporta clientii bancilor care sunt nevoiti sa dea bani si dobanda pentru o bucata de hartie care este considerata solvabila).
  
• De fapt, traim o criza continua si care nu va inceta atata timp cat bancilor nu li se va interzice sa dea o suma de imprumuturi mai mare decat valoarea banilor pe care ii are.
• Criza se va vedea doar din cand in cand, atunci cand o institutie financiara sau alta va fi declarata insolvabila.

CITESTE SI ASTA

Comentarii:

• acum intelegeti de ce bancile straine se plang ca in Romania se foloseste prea putin cartile de credit? Pentru ca folosirea mai desa a cartilor de credit ar face ca populatia sa foloseasca mai putini bani lichizi, lucru care ar insemna mai multi bani in seifurile bancilor care ar acoperi creditele date ca cecuri sau ca bani electronici, credite care in realitate nu au acoperire.
• acum intelegeti de ce bancile straine se plang de politica BNR-ului, politica care ii mai tin cat de cat in frau pe bancheri?

Dupa ce a disparut banca de investitii americana Bear Stearns (banca care a supravietuit Marii Depresiuni si a trecut peste alte zeci de perioade de recesiune) in turbulentele de pe pietele financiare, analistii financiari au descoperit o noua scuza: scaderea moralului care a atins cel mai scazut nivel din ultimii 16 ani. Specialistii au aratat ca indicele preliminar al sentimentului consumatorilor americani, stabilit de Universitatea din Michigan a pierdut 0,3 puncte ajungand la 70,5 puncte. Expertii se asteapta ca acesta sa scada sub pragul de 70 de puncte si sa se situeaza in jurul valorii de 69 de puncte. Deci,… totul sta in punctele specialistilor?

Lipsa de lichiditate de pe pietele financiare mondiale a inceput sa faca victime si printre cele mai titrate fonduri de investitii de pe Wall Street, care au imprumutat foarte multi bani pentru a-si finanta achizitiile si care acum nu ii mai pot restitui.

Iata ca ceea ceva ziceam in articolul Sistemul bancar mondial se adevereste din nou.

Dece sunt criticate doar patronatele romanesti? Chiar si acum cand Basescu se joacade-a aparatorul familiei, sunt aratate cu degetul doar agentiile de presa romanesti.
Ceea ce se intampla acum imi aduceaminte de scandalul creat de Basescu in legatura cu afacerile lui Patriciu care includea si activitatea Rompetrol. Scandalul era, in opinia lui Basescu, in lucru extrem de serios, care trebuia sa se materializeze printr-un dosar penal. Dupa ce actiunile lui Patriciu au fost pasate companiei de stat din Kazahstan (KazMunayGaz) scandalul a fost lasat deoparte. Pai, daca Patriciu facea ilegalitati prin Rompetrol, atunci inseamna ca ar putea facesi acum, deoarece Patriciu inca conduce Rompetrolul. Intrebare: da ce Rompetrolul si Patriciu nu mai sunt aratati cu degetul? Va zic eu de ce: Pentru ca, de la revolutie in coace, toate companiile straine (in general) si multinationale (in special) au fost ridicate in slavi si considerate mai corecte decat companiile romanesti, chiar daca multe compani straine au adus prejudicii economiei romanesti. Deci, daca Rometrolul ar fi tras spre un scandal acum, balonul desapun s-ar sparge.
Va mai amintiti ce a zis Basescu cand a venit Bill Gates in Romania? A zis ca orice roman poate trai bine daca invata sa lucreze pe calculator si limba engleza si daca pleaca peste hotare.
Nici nu-i de mirare dece nu se pune pret pe dezvoltarea agricola romaneasca si pe dezvoltarea industriei romanesti. Nici nu este de mirare de ce afaceristi romani nu primesc deduceri pentru reinvestitii (cum primes ccompaniile straine care de multe ori doar muta niste utilaje de colo-colo). Nici nu este de mirare dece nu s-au oferit deduceri pentru micsorarea noxelor facute de fabrici si uzine, in timp ce multe unitati au fost inchise din cauza poluarii, in locul lor ridicandu-se mall-uri pentru care s-au creat conditii de catre autoritatile locale.
Intrebari:

1. Dece nu a-ti laudat, domnule Basecu, presa romaneasca atunci cand a inceput sa prezinte populatiei diferite compani straine care vand produse cu reclama de produse naturale dar care contin substante cancerigene?
2. De ce nu a-ti laudat, domnule Basescu, presa atunci cand a aratat faptul ca tot mai multe medicalente romanesti sunt inlocuitede medicamente strane care au o droaie de contraindicatii si reacti adverse?
3. Dece nu v-ati aratat nemultumirea fata de marile magazine care ii injosesc pe producatorii autohtoni?

Iata un articol de pe www.expres.ro: Patronatele şi sindicatele din industria alimentară acuză marile magazine că-şi fac profitul prin impunerea de preţuri artificiale şi taxe ascunse.

Politica marilor magazine de a-şi muta costurile pe spinarea producătorilor scumpeşte produsele şi le scade calitatea. O susţin chiar producătorii care, ajunşi la capătul răbdării, au declanşat războiul împotriva marilor reţele de supermarketuri. Ieri, patronatele şi sindicatele din industria alimentară şi din domeniul agriculturii au venit cu propunerea realizării unui Cod de Bune Practici Comerciale pentru supermarketuri, care să împiedice „abuzurile“ magazinelor.

Reprezentanţii producătorilor susţin că supermarketurile exercită un abuz de putere, prin impunerea unor condiţii contractuale care le reduc substanţial profitul, duc la o creştere artificială a preţurilor şi la falimentarea magazinelor de proximitate.

Preţuri artificiale şi taxe ascunse Printre patronatele şi sindicatele din agricultură şi industrie alimentară care au semnat propunerea elaborării Codului de Bune Practici Comerciale, se numă ră Federaţia Romalimenta, Asociaţia Română a Cărnii, Asociaţia Producă torilor din Industria Laptelui şi Patronatul Naţional al Viei şi Vinului. Concret, susţin acestea, din cauza condiţiilor impuse, producătorii din România ajung să lucreze exclusiv pentru aceste supermarketuri, rata de profit fiind una extrem de mică.

Producătorii afirmă că supermarketurile le impun să nu comercializeze produsele la preţuri mai reduse în alte magazine, ceea ce conduce la o creştere artificială a preţurilor şi afectează activitatea producă torilor mici, locali. Totodată, susţin semnatarii, „taxele ascunse“ practicate de supermarketuri urcă artificial preţul alimentelor. „Prin folosirea acestora se ajunge la o creştere artificială a preţurilor de vânzare, profitabilitatea supermarketurilor ajunge să se situeze între 30% până la 60%, iar producătorii şi consumatorii înregistrează pierderi“, se arată în comunicat.

La mâna supermarketului Mai mult, producătorii au declarat agenţiei Mediafax că, pentru a nu-şi pierde locul de pe piaţă, sunt obligaţi să includă în preţ taxe şi comisioane care doar rotunjesc profiturile marilor magazine şi se plâng că li se impun taxe care pot ajunge şi la 40% din valoarea totală a contractelor. Astfel, susţin aceştia, când românii plătesc pentru produs, dau bani şi pentru locul pe care-l ocupă pe raft, dar şi pentru tombole, care ar fi asigurate nu din banii hipermarketului, ci din ai producătorilor. Concluzia nemulţumiţilor: cine nu are reţea proprie de distribuţie şi depinde exclusiv de hipermarket este obligat să introducă o mare parte din costuri în preţul de pe raft sau iese din afacere.

SOLUTIA:
Nu mai cumparati din marile magazine.

1. In primul rand ca unele produse sunt mai scumpe decat la magazinele de cartier.
2. Cumparand din supermarketuri, chiar daca economisiti 3-5-10% la cumparaturi, permiti patronilor marilor magazine sa ii “fure” legal pe producatorii romani, producatori care se implica intr-un mod constructiv in economia tarii si totodata in bunastarea tarii noastre. (grosul profiturilor supermarketurilor se duc in reinvestitii in alte parti, in nici un caz in interesul nostru).
   

Premierul Călin Popescu Tăriceanu s-a declarat surprins neplăcut de decizia pe care a luat-o Comisia Europeană miercuri, referitor la privatizareaAutomobile Craiova. Tăriceanu s-a arătat deranjat de concluziile CE privind ajutorul ilegal acordat de stat companiei Ford declarand: „Era mai bine să se vândă Automobile Craiova unei companii care produce hârtie igienică (…) sau nasturi?”. „Ce ar trebui să facă România potrivit C.E., să aibă doar exportatori de produse de lemn tradiţionale?”, a mai adaugat acesta, prezentand si o alta dorinta a unora care ar fi dorit sa faca acolo un nou mol.

Da, Tariceanu, cu toate ca nu il am la inima, incepe sa imi placa.

Daca va uitati bine veti observa ca majoritatea oraselor au suferit urmatoarea schimbare: s-au desfintat zonele industriale, s-au daramat toate unitatile productive si s-au construit in loc mol-uri. Si in orasul meu, condus de un fost candidat D.A., actual PD-L-ist, primarul ne zice ca el vede in oras un loc in care trebuie sa existe doar locuinte, moluri si parcari. Pai bine mai primare, dar oamenii trebuie sa mai si manance, iar pentru aceasta trebuie sa produca,… sau vrei ca un oras intreg sa fie navetist.

Daca va uitati bine, veti mai observa ca putinele unitati industriale care mai infloresc sunt companii straine sau multinationale care primesc cat mai multe deduceri (vezi Mastodontul Nokia), Tariceanu facand pentru aceasta aluzie la activitati cu randament redus.

Stiati ca fabrica Nokia din Romania nu produce nimic dar absoarbe fonduri?
Cei de la Nokia au obtinut de la autoritati o reducere a tuturor taxelor si impozitelor pe o durata de 30 ani. In plus, cei de la Nokia au primit de la statul roman, ca cadou, infrastructura, inclusiv un drum de access ca la carte de la poarta fabricii pana la cel mai apropiat drum national.
Unii ar zice ca venirea Nokia in Romania ar fi un lucru bun deoarece ar atrage noi investitii. Intrebare: daca si ceilalti care vor veni deacum in colo vor cere si ei deducari pe zeci de ani, ce va castiga Romania din asta?
Unii zic ca venirea celor de la Nokia va duce la o bunastare in zona, mai ales prin cresterea valorilor imobiliare. Pai cei care isi vor vinde proprietatile pe bani frumosi vor fi nevoiti sa isi cheltuie banii mai ales pe produse din import. Ce castiga Romania din asta?
Unii zic ca Nokia inseamna locuri de munca. Dar chiar asa am ajuns: sa ii scutim de responsabilitati pe cei din patronatul Nokia, sa luam bani din taxele platite de imm-isti si oameni simpli pentru a-i folosi la intretinerea infrastructurii de care au nevoie cei de la Nokia, toate acestea pentru a castiga cateva locuri de munca?

Concluzia: am castigat un mastodont pentru 30 ani, iar cand cei 30 ani vor trece nimeni nu-i va putea forta pe cei de la Nokia sa isi urce utilajele pe tren ca sa isi mute fabrica in alta tara!!!
Apropo de clientela politica si oligarhi, domnule Basescu: nu cumva venirea celor de la Nokia a fost aplaudata si trambitata de cei de la PD-L; singurul lider politic important prezent la inaugurarea fabrici a fost Emil Boc de la PD-L…

    Aseara, deruland posturile de la TV, m-am oprit pentru o clipa pe B1, la “6! Vine presa”. In acea editie a emisiunii eau invitati Elena Udrea si Victor Ponta. Udrea si Ponta condamnau ridicarea pretului la gaze naturale…

    Sa rad sau sa plang? De ce intreb?

    Udrea si Ponta, condamnand ridicarea pretului la gaze naturale, dadeau impresia ca doresc cel putin stagnarea preturilor la utilitati. Problema este aceea ca purtarea si declaratiile facute de Udrea si Ponta (dar si de catre alti membrii ai PSD si PDL) arata ca ii doare in cot de ridicarea preturilor la utilitati. Acest fapt poate fi dovedit de faptul ca Udrea si Ponta (la fel ca si majoritaea membrilor PDL si PSD) militeaza pentru liberalizarea pietei energetice si privatizarea unitatilor productive de energie electrica.

    In anii trecuti, in SUA, incepuse demararea unui proiect de privatizare a sistemului energetic american. Dupa primele privatizari proiectul a fost intrerupt. Motivul: s-a dovedit ca acolo unde sistemul se privatiza pretul energiei crestea exploziv. Astazi orice specialist in economie si energie din SUA spune (cu dovada de mai sus in mana) ca un sistem energetic liberalizat duce doar la cresterea pretului la energie. Deasemenea, in unele tari din UE, nu s-a facut o privatizare totala a sistemului din celasi motiv.

    Basmul cum ca liberalizarea si privatizarea sectorului energetic ar duce la o dinamica constructiva si implicit la un pret acceptabil pentru consumator se izbeste de realitatea cum ca nici un consumator (implicit unul casnic) nu poate sa se deconecteze de la operatorul actual si sa se branseje a doua zi la un operator care practica preturi mai mici.

    Deci, atata timp cat Udrea si Ponta militeaza pentru liberalizarea si privatizarea sistemului energetic romanesc, inseamna ca Udrea si Ponta sunt deacord cu cresterile de pret din domeniul energetic, inseamna ca Udrea si Ponta sunt deacord cu cresterea preturilor la utilitati, inseamna ca Ponta si Udrea sunt deacord cu cresterea pretului la gaze.