MARELE LUP ALB

“Presedintele si partidele se bat in promisiuni, in plin an electoral, facute pe spinarea contribuabililor * Inflatia e in galop, pretul petrolului explodeaza, spectrul foametei ameninta UE, iar politicienii anunta ajutoare sociale, mariri de salarii, reduceri de taxe” - asa suna antetul unui ziar central.
Acelasi articol continua: “Presedintele Traian Basescu a convocat liderii partidelor parlamentare la Cotroceni pentru consultari privind cresterea preturilor la alimente si combustibil si identificarea de solutii ce pot atenua impactul majorarii preturilor asupra categoriilor defavorizate.” Pai chiar asa, domnule Basescu? Pai daca preturile sunt dictate de piata, atunci cum poate interveni politicul, prin intermediul statului la imbunatatirea situatiei celor cu venituri mici?
Toata lumea stie ca la ora actuala, avand in vedere ca importurile sunt mai mari decat exporturile, o crestere a veniturilor ar duce cresterea inflatiei. Deasemenea este imposibil sa cresti doar veniturile oamenilor cu venituri mici, si este incorect ca sa se plateasca toate taxele in functie de venitul fiecaruia.
Concluzia mea: scopul convocari este

1. acela de a crea o imagine mai buna a lui Basescu care, chipurile “cauta soluti”
2. punerea deacord cu privire la tapul ispasitor cu doua capete: piata si UE.

La urma urmei se stie cum s-a ajuns aici: practica cotidiana din sistemul financiar, folosirea de suprafete din ce in ce mai mari pentru cultivarea plantelor energetice si furajere, inexistenta unui sistem de asistare sociala (in majoritatea tarilor) care sa fie prodictiv.

PS - pt. cei care imi vor spune ca in vest exista retete de succes in ceea ce priveste dezvoltarea mediului de afaceri privat : citeste asta si asta!

Pentru ca conditiile socio-eonomico-politice ale unei revolutii sa devina forte motrice ale revolutiei trebuie sa existe o vointa de lupta, un spirit revolutionar, altfel apare resemnarea, intimidarea sau frica. Pentru aparitia (sau nu) a spiritului revolutionar nu este importanta realitatea ci ce cred oameni, iar gasirea cuvintelor care au efect este mai importanta decat analiza obiectiva a datelor.
Un exemplu in acest sens am avut chiar in familie.
Bunicul meu, anticomunist convins, vorbea adesea in anumite circumstante impotriva sistemului de dinainte de 1989. A mers pana acolo incat a refuzat sa accepte electrificarea casei sale pe motiv ca nu da bani la comunisti. Cu toate acestea niciodata nu s-a aratat impotriva sistemului in fata vre-unui organ de ordine sau a vre-unui membru PCR.
Tatal meu, desi a fost decorat in intrecerea stahanovista, intr-o zi s-a opus participari la o manifestatie de 23 august, inclusiv si in fata sefului de cadre. Nu a contat ca putea sa piarda tot, fiind transformat intr-un paria al societati. Nu a contat ca i s-a cerut sa se prezinte a doua zi in fata directorului si a sefului de cadre (ceea ce s-a si intamplat pt a discuta purtarea netovaraseasca a tatalui meu). Nu comta ca toti colegi il faceau prost. Pur si simplu nu a vrut si nici nu a participat la acea manifestatie.
Deci, chiar daca bunicul era mai pornit impotriva sistemului decat tatal meu, doar tatal meu a avut acel spirit revolutionar necesar asumari unui voluntarism revolutionar.

Avenimentele dintre 22 decembrie 1989 si 15 iunie 1990, nu au fost datorate decat de incercarile unora de a crea o rebeliune generalizata. Stiu ca este o acuzatie grava, dar sa recunoastem: voluntarismul revolutionar nu are nimic deaface cu rebeliunea generalizata.

Pentru a va face sa intelegeti am sa va dau un exemplu: Venirea lui Lenin la putere in Rusia.
In februarie 1917, din cauza situatiei grave in care se afla Imperiul Tarist, un grup restrans de revolutionari a scos monargia din scena, cu sprijinul tacit al armatei, creand un guvern provizoriu. Atunci, statul-major general al armatei Germaniei a hotarat sa-l trimita in Rusia pe Lenin care era agent de influenta al Germaniei. Scopul urmarit de germani era scoaterea Rusiei din razboi prin intermediul lui Lenin care trebuia sa preia in orice fel conducerea tari. Ajuns in Rusia, Lenin declanseaza lovitura de stat din 7 noiembrie, cufundand tara in teroare, foamete si razboi civil. Planul armatei germane era atins: dupa ce a pus mana pe putere Lenin a semnat tratatul de la 3 martie 1918 prin care Rusia iesea din razboi.
Daca detronarea tarului a fost rezultatul unui voluntarism revolutionar, lovitura de stat a lui Lenin a fost rezultatul unei rebeliuni generalizate, rebeliune creata prin propaganda pe fondul neacceptarii populatiei sa ofere timpul necesar guvernului provizoriu pt. a face scimbarile de care era nevoie.

Cam asa a fost si la noi. In perioada 22 decembrie 1989 - 15 iunie 1990, tot felul de grupuri de interes (unele dezinformate la randul lor) au incercat sa creeze, prin metode propagandistice, din motive diverse, o rebeliune generalizata.

Pentru majoritatea celor care condamna mineriadele (si in special pe cea din 13-15 iunie1990) nu exista decat doi vinovati importanti: Miron Cosma si Ion Iliescu.

Despre Cosma se zice ca ar fi un pericol pentru statul roman care a incercat prin mineriade sa destabilizeze statul roman (bine ca de extremisti UDMR-istri nu se ia nimeni) si chiar sa preia conducerea tari. La aceasta afirmatie am de adaudat doua lucruri. In primul rand cum ar fi putut un simplu om sa preia conducerea tari cand, pentru a impune un regim ai nevoie de sustinere interna (ex: armata) dar si de recunoastere externa (din partea tarilor vecine si din partea tarilor cu care avem sau dorim sa avem acorduri). A fost vazut vreodata Cosma colaborand cu inalti ofiteri din armata sau vizitandu-se cu membri ai diplomatiilor externe? Daca nu, cum ar fi putut Cosma sa fie sef de stat. Parerea mea este ca, cu siguranta, atata timp cat armata il recunostea ca lider pe Iliescu, Cosma nu avea nici o sansa sa spere macar ca poate prelua fraile tari. Cat despre afirmatiile cu privire la destabilizarea statului roman, ar fi de spus ca autoritatile nu au angajat nici o forta in opozitie cu mineri, ca si cum mineri nu ar fi atacat nici o autoritate sau institutie a statului.
Este adevarat ca Cosma avea cunostinte de psihologie, si in special acea latura care studiaza controlul multimi, dar ii lipsea ceva: niciodata nu a dat dovada cum ca ar cunoaste psihologie sociala. Si atunci, ma intreb: daca Cosma a fost manipulat?

Despre Iliescu se spune ca ar fi implicat in mineriade pentru a se sustine la conducere si pentru a schimba guverne…
Dar daca prima mineriada nu a fost decat o manifestare de protest sindial care a fost manipulata pentru a pune punct unor lucruri la care se inchisese ochi si care apoi degenerase, neputandu-se gasi o alta rezolvare?…

Atunci cand revolutia, in mod normal, se terminase…
22 decembrie 1989. “Ole ole ole, Ceauşescu nu mai e!!”
In locul lui, apare Frontul Salvării Naţionale -FSN, care “grupează toate forţele sănătoase ale ţării”, condus de un consiliu format din “dizidenţi”, generali, revoluţionari, intelectuali, activişti, bolşevici cu vechi state de serviciu, si “cu voia dvs., ultimul pe listă, Ion Iliescu”! Consiliul FSN îşi stabileste Declaraţia-Program, angajându-se să acţioneze ca organizaţie de consens naţional, de umplere a vidului de putere si de gestionare a infinitei tranziţii. Spre seară, apar teroriştii, care trag din toate pozitiile asupra populaţiei .. vor cadea secerate sute de vieţi..
26 decembrie 1989. “Ceauşescu, nu fi trist, Iliescu-i comunist!”
Primul protest anticomunist de la căderea regimului Ceausescu, organizat de luptatorii care ocupaseră clădirea fostului Comitet Central al PCR; revoluţionarii cereau abrogarea constitutiei comuniste si recunoasterea Constitutiei din 1923 (de ce nu o noua constitutie conforma cu realitatile cotidiene?), inlaturarea securiştilor şi nomenclaturistilor, in frunte cu Ion Iliescu, din noile organisme ale puterii - bănuite ca favorizează reprezentanţii fostelor structuri ceauşiste. Consiliul Frontului Salvarii Nationale, in frunte cu Ion Iliescu îi cataloghează drept “terorişti” pe protestatari, dar emite in acea zi Decretul-Lege nr. 1 (care a fost publicat in Monitorul Oficial chiar a doua zi), prin care se modificau sau se abrogau unele acte normative ceauşiste.
31 decembrie 1989. “Treziţi-vă români, aveţi din nou stăpâni!”
In noaptea Anului Nou, Ion Iliescu face românilor acelasi cadou pe care-l făcea periodic Ceauşescu: graţierea delincventilor de drept comun: hoţi, tâlhari, criminali şi violatori. Numai ei puteau ţine inchisă in casă, inspaimantată şi tăcută, populaţia României. Avea nevoie de linişte.
12 ianuarie 1990. “Îl vreţi pe Iliescu jos?” , “Moarte securiştilor!”
Zi de doliu naţional, oamenii depunea flori, aprindea lumânări, plângeau, comentând declaraţiile liderilor FSN, în presa straină, prin care aceştia nu se deziceau de comunism. Din Piaţa Universităţii, se creează o coloană care creşte, ajungând la Palatul Victoriei, unde se cere dialog cu reprezentantii Consiliului Frontului Salvarii Nationale (CFSN). Cererile manifestanţilor: alegeri libere sub egida ONU, adevărul despre terorişti, despre numărul real al victimelor revoluţiei, aflarea şi pedepsirea vinovaţilor, scoaterea în afara legii a PCR şi distribuirea patrimoniului său către toate partidele nou create, reintroducerea pedepsei cu moartea (în scopul pedepsirii teroriştilor), declaraţii publice ferme ale noilor conducători cu privire la opţiunile lor politice şi la poziţia lor faţă de comunism.
Forţat de protestatarii din Piaţa Victoriei, la 12 ianuarie 1990, spre seară, Ion Iliescu adoptă 2 decrete: scoaterea în afara legii a PCR şi reintroducerea pedepsei cu moartea; s-a hotărât şi organizarea unui referendum, pe 28 ianuarie, pentru aprobarea celor 2 decrete. A fost una dintre primele concesi nedemocratice facute la vedere de catre Iliescu. Daca populatia nu dorea PCR in parlament, trebuia sa nu voteze PCR, iar problema era rezolvata.
23 ianuarie 1990. “Cine-a stat 5 ani la ruşi, nu poate gândi ca Bush!”
CFSN - condus de Ion Iliescu şi creat in ziua de 22 decembrie 1989, ca o forţă politică provizorie cu rolul de a gestiona “vidul de putere” şi de a organiza primele alegeri libere - îşi anunţă participarea la alegeri. Ion Iliescu susţine pretentiile Frontului de a participa la alegeri, nu neaparat ca “partid politic in sensul istoric şi depaşit al termenului”, ci ca o mişcare cu caracter “larg democratic”; lanseaza conceptul “democraţiei originale” (avea si dreptate. Intr-o democratie oricine poate candida).
28 ianuarie 1990. “Doomnu Copoiu, doooomnuu Copoiu, nu mai imi da domle cu sula-n coaste!”
In Piaţa Victoriei, miting al partidelor istorice, care adună zeci de mii de oameni ingrijoraţi de ceea ce ei numeau “semnele tot mai clare de deviere comunista” ale Frontului şi de hotararea acestuia de a se transforma in partid. Conducerea FSN a organizat o contra-manifestaţie, aducandu-şi, tot în Piaţa Victoriei, în partea stangă a palatului susţinătorii, muncitori de la toate marile intreprinderi: I.M.G.B., I.C.T.B., Vulcan, Griviţa Roşie, Electroaparataj. S-a cerut insistent transmisie televizată, in direct; Televiziunea Română “Liberă” a răspuns că nu se poate filma pentru că este ceaţă; la căderea serii, grupuri compacte atacă sediul Guvernului.
In final, au loc tratative intre partidele istorice şi Front. Infuriindu-se pe liderul P.N.Ţ. Corneliu Coposu, care incerca să-l determine să nu transforme F.S.N. in partid politic (asta era o incercare de ingradire a liberului arbitru), Iliescu a bătut cu pumnul in masa: “Doomnu Copoiu, doooomnuu Copoiu, nu mai imi da domle cu sula-n coaste!”.
28 ianuarie 1990. “Noi muncim nu gândim”
Prima mineriadă. In urma apelurilor lansate de Ion Iliescu la radio şi televiziune, ca muncitorii să vină să apere democraţia şi Frontul, în dimineaţa zilei de 29 ianuarie 1990, Bucureştiul va fi invadat de peste 5.000 de mineri din Valea Jiului, înarmaţi cu bâte, lanţuri, topoare, să “restabileasca ordinea” şi să “apere” Frontul de partidele istorice.
Devastează sediile principalelor partide de opoziţie şi bat oamenii pe stradă pentru singura vină de a purta blugi, ochelari sau de a avea figuri de intelectuali: “Moarte intelectualilor!”
8 februarie 1990. “FSN, FSN du-te in URSS”
Manifestaţie în Piaţa Victoriei, împotriva comunismului, a securităţii şi a “restauraţiei”. Se ajunge la escaladarea violenţei, la atacarea cladirii guvernului, şi la arestarea a 102 persoane.
11 martie 1990. “Apel din Timişoara, trezeste, Doamne, ţara”
La Timişoara are loc un mare miting, prin care oraşul-simbol al Revoluţiei Române lanseaza Proclamaţia de la Timişoara, chemând, în numele idealurilor revoluţiei, întreaga ţară să susţină realizarea lor: democratizare (cum, in strada?), privatizare (nu vad necesitatea), distrugerea structurilor securisto-comuniste (pentru asta era nevoie de timp si actiuni pracmatice, nu de mitinguri), convieţuirea tuturor naţionalitaţilor (a incitat FSN-ul la discriminari etnice?). Deja celebrul punct 8 cerea “ca legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă, al foştilor activişti comunişti şi al foştilor ofiţeri de Securitate” (asta nu putea fi controlat de nimeni, atunci).
19 - 20 martie 1990. “Iliescu nu uita, Mureşu-i opera ta”
Violente confruntări interetnice de la Târgu Mureş. Atrocităţile săvârşite de etnici maghiari împotriva unor poliţişti români în timpul revoluţiei din decembrie 1989 vor fi doar începutul unei avalanşe de cerinţe imperioase ale minorităţii maghiare, dornică de a reface urgent regiunea stalinistă Mureş autonomă maghiară, de a efectua separarea şcolilor şi purificarea etnică a românilor din Ardeal. ” Românii nu mai au ce căuta aici!” devine o lozincă la ordinea zilei. În totala indiferenţă a autorităţilor statului român, au loc numeroase proteste şi manifestaţii; scânteia va fi aprinsă de celebrarea, la Târgu Mureş, a sărbătoarii naţionale a Ungariei (care înseamnă uciderea a 40.000 de români si 400 de sate româneşti arse) sub deviza “Acum sau niciodată !” Violenţele interetnice din 19-21 martie 1990, dintre români şi maghiari, s-au soldat cu cinci morţi (doi romani si trei maghiari), 278 de răniţi, o biserica ortodoxa incendiată şi manipulări grosolane anti-romîneşti ale presei internaţionale, în special, BBC. (iata cum si-au facut UDMR-isti imagine de discriminati: sarbatorind uciderea a 40.000 romani si incendierea a 400 de sate romanesti).
22 aprilie 1990
în Bucureşti, au loc două mitinguri electorale: PNŢCD (Piata Aviatorilor) şi “Gruparea Democratică de Centru”(Piaţa Unirii), precum şi un marş al asociaţiilor “Alianţa Poporului” şi “16-21 Decembrie”. Peste noapte, incercuiti de politie, vor ramane circa 30-60 de manifestanti, printre care reprezentanti ai asociatiilor “Alianta Poporului”,”16-21 Decembrie”,”GID”, “21 Decembrie”,”AFDP” ( Octavian Radulescu) raniti in revolutie, rude ale unor decedati (unde era PNTCD-ul).
23 aprilie
Pe la 10 dimineata, Dumitru Dinca a fost arestat din piata de catre persoane civile. Vestea va aduce din ce in ce mai multi manifestanti, masati in zona fantanilor si a hotelului Intercontinental.
Catre orele 13 apar in Piata circa 1000 de soldati din trupele Ministerului de Interne, huiduiti copios de miile de persoane. Se scandeaza “Iliescu pentru noi, este Ceausescu doi”, “Nu va fie frica, Iliescu pica”, “Demisia”, “Comunisti, va anuntam ca mai putem sa luptam”, “Nu vrem neocomunism”. A doua zi, dimineata, organele de ordine degajau in forta multimea.
24 aprilie - noi manifestatii. (30.000 manifestanti)
Incepand din 25 aprilie pana in 15 iunie, demonstratiile vor fi continue; noaptea raman, in principal, membrii asociatiilor organizatare, preocupatide paza si ordinea pietei; seara se adunau zilnic zeci de mii de oameni din Bucuresti dar si veniti din provincie; de la balcon vorbeau reprezentatnti ai multor organizatii, personalitati culturale sau oameni simpli, din multime; se scandau lozinci, se canta. Nu lipsesc provocarile: apar mereu masini de politie sau salvari care, chiupurile nu puteau trece prin zona, etc. toate aceste acte sunt tratate cu intelegre, cu umor, cu scadari “fara violenta”. (Golaniada)
Manifestanti cereau:

1. Scoaterea in afara legii, la fel ca si partidele fasciste, a oricarui partid de tip comunist (asta trebuia sa o faca oameni la alegere, caci de aceea e democratie).
2. lnlaturarea din functiile de conducere a celor care au facut parte din nomenclatura comunista si a aparatului ei represiv, in timpul perioadei 1945 - 1989 (aceasta se putea cere prin santaj subtil la alegerile generale).
3. Cercetarea tuturor persoanelor care au apartinut de cele doua categorii mentionate mai sus si trimiterea in judecata a celor care se fac vinovati de sustinerea regimului distructiv din tara.
4. Acordul si sustinerea punctului 8 al Proclamatiei de la Timisoara (adica interzicerea dreptului de a candida persoanelor din fosta nomenclatura si securitate - asta nu mai e democratie).
5. Ion lliescu este principalul vinovat de deturnarea caracterului anticomunist al revolutiei incepute in decembrie 1989 (asta e hotarata de cine?).
   

20 mai alegeri castigate de FSN si Iliescu
Democratia isi spusese cuvantul. Daca acele alegeri erau de neluat in seama atunci, inseamna ca nici alegerile din ziua de azi nu ar trebui sa fie luate in seama (am sa va zic mai multe, mai incolo, despre intimidarile practicate de unii oameni politici la adresa alegatorilor).
13-15 iunie 1990: Infernul se numeşte Bucureşti - a doua mineriada.
Dupa parerea mea, protestatari care au fost batuti in prima faza de catre mineri nu aveau ca protesta, atata timp cat in 20 mai fusesera alegeri.

PS:
La inceputul anilor ‘90, mama mea era casnica. Intr-o zi, o vecina a batut la usa. Aceasta incerca sa o convinga pe mama mea sa participe la un miting de la Bucuresti pentru “apararea democratiei”. Vazand ca mama mea nu se lasa convinsa, vecina schimbase strategia: ii zise ca nu trebuie sa fie proasta, ca la mijloc este vorba si de ceva bani care erau oferiti de “fortele democratice” ale vremii pentru deplasare, hrana (cazarea se facea la cort sau in locuri amenajate) si ca mai si ramaneau ceva pentru dansa…
Iata deci, ca demonstranti nu veneau doar din devotament fata de democratie ci si gratie banilor dati de… cine?
Mai tarziu, cand asazisul rege Migai vizita Putna in seara de Inviere, ia ghiciti: cine aplauda la Putna?

Iata ca se implinesc 18 ani de la mineriada din 13-15 iunie1990.
Despre mineriade s-a vorbit mult, dar putini au fost cei care au incercat sa dezbata cu adevarat ce a fost mineriada de fapt.

Cei mai multi zic la unison ca mineriada a fost un atentat la democratie si la adresa autoritatilor statului, fara a arata nici un argument.

Alti zic ca, de fapt, in perioada 13-15 iunie 1990 a fost un mic razboi civil care s-a desfasurat in doua etape principale:

1. represiunea din 13 iunie - in care forţa combatantă era alcătuită din instituţiile statului: armata, poliţie, securitate, paraşutişti, fesenişti, etc.
2. mineriada, care a ajuns sa suprime instituţiile Statului Român, atentând la siguranta naţională, şi transferând puterea unor grupuri paramilitare de civili inarmaţi (poliţişti, securişti, mineri, activişti FSN, delincvenţi de drept comun) lipsite de orice legalitate.

Dar si aceasta a doua teorie cade deoarece cele doua faze se contazic: politisti nu puteau fe considerati civili inarmati!

Evenimentele la vedere, pt cei ce cauta, din acele zile au fost:

1. În dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, pe la ora 3-4 am, forţele de ordine au distrus corturile celor aflaţi în Piaţă şi au făcut arestări. Cordoanele de trupe antitero au fost rupte de manifestanţi.
2. În jurul orei 9, mai multe grupuri de muncitori de la IMGB au sosit în Piaţa Universităţii scandând lozincile: “IMGB face ordine!” şi “Moarte intelectualilor!”, “Noi muncim, nu gândim!”. Cu toate astea s-au retras şi au defluit spre o altă zonă necunoscută.
3. Pe strada paralelă cu Institutul de Arhitectură două cordoane de trupe USLA au încercat să protejeze un obiectiv format prin încercuirea Pieţei cu autobuzele din dotarea Poliţiei.
4. La îndemnul unor tineri fără ocupaţie atmosfera s-a încins până în momentul când a izbucnit un conflict direct, iar trupele USLA au şarjat mulţimea. Aceasta a reacţionat răsturnând un TV de culoare albastră, din rezervorul maşinii a fost furată benzina, cu care s-au confecţionat cocteiluri Molotov. Aceleaşi persoane au rupt pietre din caldarâm pe care le-au folosit drept proiectile. Autobuzele s-au aprins, după eveniment TVR a lansat versiunea oficială că au fost incendiate, a existat o înregistrare a generalului Mihai Chiţac în care acesta dădea ordin ca autobuzele să fie aprinse chiar de Poliţie. În scurtă vreme, nori groşi de fum negru au acoperit Piaţa.
5. Pe tot parcursul zilei au avut loc confruntări violente între manifestanţi şi forţele de poliţie; au fost incendiate autobuzele poliţiei, sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne şi SRI.
6. La televiziune se citeşte un comunicat al preşedintelui Ion Iliescu, în care se afirmă „Chemăm toate forţele conştiente şi responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului şi televiziunii pentru a curma încercările de forţă ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democraţia atât de greu cucerită”.
7. În seara zilei de 13 iunie, trei garnituri de tren pline cu mineri au plecat din Petroşani spre Bucureşti iar un alt tren a plecat a doua zi din gara Motru spre Bucureşti.
8. 14 iunie: Ajunşi în Gara de Nord la ora 4 dimineata, minerii conduşi de Miron Cozma au fost preluaţi de angajaţi ai SRI şi a altor servicii secrete şi au fost orientaţi spre punctele nevralgice ale Capitalei. Un grup foarte mare a ocupat Piaţa Universităţii, unde au pretins că refac rondurile de flori distruse de corturile manifestanţilor, pe platoul din faţa Teatrului Naţional. Imediat au pătruns în incinta Facultăţii de Geologie, unde au ocupat balconul, simbolul libertăţii de opinie şi au devastat o colecţie unică în Europa de flori de mină şi zăcăminte geologice ca şi sediul Ligii Studenţilor. O soartă asemănătoare au avut şi Facultatea de Litere şi cea de Matematică, dar şi Institutul de Arhitectură Ion Mincu. Numeroşi profesori au fost bătuţi, între ei se numără şi profesorii de la Litere Gheorghe Brâncuş şi regretatul lingvist Cezar Tabarcea, agresat de nişte indivizi care se aflau în posesia fotografiei sale.
9. În zonă minerii au mai devastat sediile PNŢCD şi ale PNL unde au pretins că au descoperit valută falsă şi arme, şi de unde au furat tot ce se putea fura, inclusiv o staţie radio şi aparate de birotică.
10. Liderul studenţilor Marian Munteanu a fost bătut şi aruncat apoi în fântâna de la Universitate, dar a scăpat printr-un miracol. Alţi lideri au avut o soartă asemănătoare. Un alt grup a ocupat Televiziunea română, autointitulată liberă.
11. În câteva ore Bucureştiul era complet “pacificat” şi haosul a coborât pe străzile unde puterea era deţinută de aceste grupări paramilitare, care colaborau cu Poliţia şi SRI. Toţi intelectualii, persoanele cu barbă, cei îmbrăcaţi cu haine fistichii au fost bătuti, arestaţi, urcaţi în dubele Poliţiei şi interogaţi la o unitate militară din Măgurele.
12. 15 iunie La orele prânzului minerii au fost urcaţi în autobuze şi transportaţi la complexul expoziţional Romexpo, unde şeful statutului, preşedintele ales recent Ion Iliescu le-a mulţumit pentru acţiunea lor vitejească prin care au salvat democraţia din România. Discursul său a fost întâmpinat cu urale. Imediat după aceasta au fost conduşi la trenurile care îi aşteptau în Gara de Nord, şi transportaţi în Valea Jiului.

Cam atat despre mineriada. Insa mai sunt si dedesupturi…

Desi electoratul irlandez a fost amenintat, santajat, bruscat, a fost avertizat ca economia se va duce de rapa daca nu voteaza DA, totusi irlandezi au votat NU la reerendumul privind Tratatul de la Lisabona.
Desi presa corporatistă europeană are clar o poziţie pro-ratificare şi propagă mesaje de genul: „3 milioane de oameni decid viitorul pentru 500 de milioane”, irlandezi si-au dat seama de un lucru: in loc sa construiasca o Europa asa cum isi doresc cei 480 de milioane de cetateni ai sai, euro-elitele organizeaza noi summit-uri si conferinte unde nu vorbesc decat despre teluri, fara a ajunge sa le atinga vreodata.

„Războiul e pace. Libertatea este sclavie. Ignoranţa e putere”, scria George Orwell în cartea sa „1984″

De putin timp am aflat de SINISTOZA. M-am informat si am aflat mai multe, asa ca am sa va zic mai multe.
Sinistoza este un nou concept inventat de psihologi si psihopatologi pentru a explica ceea ce simt oamenii in legatura cu ceea ce se petrece in secolul 21 in jurul lor. Astfel, sinistoza se poate traduce printr-un fel de teama, de frica exacerbata dusa la limita sinistrului.
Adevarul este ca sinistoza nu este decat “efectul de inghet” (am sa dezvolt mai mult cad am sa va zic despre psihologia sociala) urmat de intoxicarile date de autoritati si mass-media cu privire la unele probleme (cele mai multe fictive) moderne.

Cultura fricii se bazează pe câteva trăsături definitorii: obsesia siguranţei personale, lipsa încrederii în oameni, deresponsabilizarea individului şi incriminarea oricărui tip de risc asumat, minimalizarea acţiunii individuale, pervertirea limbajului în scopul înfricoşării oamenilor. În societatea occidentală de azi relaţiile dintre oameni sunt pervertite, încrederea fiind înlocuită de spaimă.
Apelurile la frică sunt frecvent folosite în marketing şi politici sociale ca metode de convingere. Frica este un factor de schimbare a atitudinii. Studiile au arătat că, dacă mesajul este prea agresiv sau prea înfricoşător, el este respins de indivizi. Folosirea spaimei în mod moderat are o eficienţă mai mare.

Noam Chomsky spunea că apelul la teamă joacă un rol social în opresiunea la scară largă, iar instituţiile politice şi mass-media folosesc apelul la frică pentru a creşte conformismul social, pentru a menţine statu-quoul, transmiţând mesaje de genul: „Dacă nu introducem paşapoartele biometrice, teroriştii vor ataca din nou” (de parca acele pasapoarte nu vor putea fi candva falsificate), „nu vrem ca fumul de la armele de foc să devină nori în formă de ciupercă” (preşedintele SUA, George W. Bush).

Xenofobia:
Recent, Berlinul s-a confruntat cu un nou act de xenofobie şi rasism, protagoniştii fiind o tânără de 20 de ani, localnică, şi un student străin, în vârstă de 19 ani. Într-o staţie de metrou, acesta s-a trezit împins pe şinele de tren, în timp ce tânăra îi striga: “Eşti un străin, ai pielea închisă la culoare, nu ai ce căuta la noi, trebuie să mori!”. Tânărul a scăpat cu viaţă graţie intervenţiei rapide a doi pasageri de pe peron. Un alt exemplu în acest sens vine din Italia. La Padova, în curtea unei şcoli, a fost construit un zid “despărţitor”, pentru a separa clădirea şcolii elementare, frecventată numai de copiii localnicilor, de cea a unui centru de învăţare a limbii italiene, destinat în exclusivitate străinilor. Iar parlamentul elveţian a aprobat recent utilizarea de către poliţie a pistoalelor cu şocuri electrice în cazul expulzărilor forţate ale străinilor din ţară. Dincolo de aspectul pur psihologic, care arată că sentimentul de xenofobie este inspirat, în primul rând, de teamă, apare cel social-politic. Mulţi comentatori consideră că acest sentiment este deseori indus, întreţinut cu bună ştiinţă, speculat şi încurajat de către cei ce deţin frâiele economice şi politice.
SOLUTIE: un om egal un om!

Teamă de azilanţi
Fenomenul xenofobiei apare cu precădere în perioadele de criză economică, atunci când străinii pot deveni ţapi ispăşitori pentru eşecurile politice ale guvernanţilor. Ei sunt arătaţi cu degetul ca fiind principalii vinovaţi pentru dezechilibrele sociale, ceea ce antrenează reacţii de teamă, de ostilitate sau chiar violenţă. Cei mai afectaţi din acest punct de vedere sunt imigranţii, care au de înfruntat limitele unui stereotip creionat de cetăţenii autohtoni: străinul venit dintr-o altă cultură sau etnie este periculos pentru societate, fiind cauza dezordinilor de orice gen, a nesiguranţei ori a creşterii ratei criminalităţii.
În ţările-gazdă, grupurile sociale defavorizate îi percep pe cei nou-sosiţi (fie ei imigranţi, refugiaţi sau azilanţi) ca pe o sursă de competiţie pe piaţa muncii ori a serviciilor publice şi sociale. Dar nici la capitolul “politic” aceştia nu o duc mai bine: în campaniile electorale, nu puţine partide ori lideri bat monedă pe subiectul “spaimei de imigranţi”, asigurându-şi voturile celor ce îşi simt ameninţat echilibrul social. Este cazul unor state precum Austria, Italia, Franţa sau Marea Britanie, după cum arată raportul referitor la respectarea drepturilor omului în ţările UE, pentru perioada 2004-2007.
SOLUTIE: ca cei din vest sa faca si munci care ii murdaresc pe maini!

Schimbarea climatică
Suntem bombardati permanent cu: vin inundatii, vine grindina, vine seceta, avem nevoie de plante modificate genetic. Adevarul este ca schimbarea climatica este rezultatul ciclurilor glaciatiune-interglaciatiune care are loc de cand e lumea.

Calorile
Menţinerea siluetei este o altă obsesie a lumii moderne. Deşi despre frica de a lua proporţii se vorbeşte încă din secolul al XVII-lea, într-un tratat al unui medic britanic, fobia kilogramelor în plus a explodat de-abia după 1970. La vremea respectivă, a început să câştige teren teoria conform căreia o imagine fizică frumoasă, care să respecte cu stricteţe anumite dimensiuni, reprezintă o reţetă sigură pentru succesul profesional şi pentru echilibrul interior.
Astfel, obţinerea şi menţinerea unui corp de manechin, eliberarea de efectele neplăcute ale kilogramelor în plus au devenit o adevărată “misiune” pentru milioane şi milioane de femei. În consecinţă, industria dietelor, a centrelor şi produselor de cosmetică, a clinicilor de chirurgie estetică, a medicamentelor “miraculoase” pentru slăbit a cunoscut, în ultimele decenii, un avânt spectaculos, cifra anuală de afaceri fiind de ordinul sutelor de miliarde de dolari anual.
Spre exemplu, numai în SUA se toacă circa 30 de miliarde în fiecare an pe diverse diete, cure şi produse de slăbit.
SOLUTIE:campani constructive pentru a prezenta un mod de viata sanatos!

Al-Qaida
După atentatele din 11 septembrie 2001, lumea întreagă a fost cuprinsă de o nouă teamă: teroriştii şi organizaţia teroristă Al-Qaida. Noua situaţie a fost exploatată la maximum, în primul rând de autorităţile americane, care s-au grăbit să instaleze cât mai multe camere de supraveghere în aeroporturi, pe străzi, să asculte telefoane şi să-i verifice la sânge pe toţi străinii care pun piciorul în SUA.
Pericolul terorist a devenit, încet, dar sigur, subiectul preferat al politicienilor de la Washington. Nu de puţine ori, preşedintele Bush a făcut trimitere la Al-Qaida şi Osama bin Laden pentru a justifica operaţiunile militare ale SUA în Irak şi Afganistan. Şi tot liderul de la Casa Albă a reamintit publicului ce ameninţare gravă reprezintă Al-Qaida, atunci când a dorit să obţină mai mulţi bani pentru Pentagon şi numeroasele agenţii de securitate cărora le-a revenit misiunea de a-i ţine sub observaţie pe ‘’inamicii Americii’’.
N-au stat cu mâna în sân nici autorităţile, care au efectuat raiduri peste raiduri în diverse locaţii suspecte, au înăsprit legea imigraţiei şi au scos de la sertar măsuri antiteroriste drastice. Toate acestea pentru a-i ţine în frâu, bineînţeles, pe teroriştii invizibili ai Al-Qaida.
INTREBARE: cum pot niste oameni din grote sa faca asemenea distrugeri? De ce pana la nominalizarea lui Abu Mussab Al Zarqawi ca cel mai mare terorist al Irakului insurgenti irakieni nu erau uniti?

Globalizarea emotiilor:
În urmă cu sute de ani, un cutremur ce avea loc la celălalt capăt al lumii nu provoca niciun efect, pur şi simplu deoarece nu aveai informaţii despre el decât după mult timp. Astăzi, un tsunami în Extremul Orient, un uragan la New Orleans sau un atentat la New York provoacă semne de întrebare pline de anxiozitate pe întreaga planetă, în timp real. Te întrebi imediat dacă efectul de seră va provoca, în termen de câteva zile sau câteva săptămâni, un cataclism natural şi acolo unde locuieşti; îţi pui întrebarea când vor lovi teroriştii şi în ţara ta.

Mai sunt si altele:
Nomofobia, noua boală a secolului

Cercetătorii au identificat o nouă fobie a secolului XXI, nomofobia, care se adaugă astfel la lista surselor de stres moderne: căsătoria, o nouă slujbă sau mersul la dentist. Noua tulburare “no mobile phobia” - frica de a te afla în afara ariei de acoperire - afectează milioane de utilizatori de telefoane mobile.

Aceste persoane au devenit atât de dependente de telefonul mobil, încât, în momentul în care descoperă că bateria aparatului este descărcată sau că nu mai ştiu unde au pus încărcătorul, se constată o creştere exagerată a nivelului de stres în organism, spun cercetătorii. Potrivit acestui studiu, numai în Marea Britanie, 13 milioane de persoane suferă de nomofobie.

Contactul cu familia şi prietenii este principalul motiv pentru care aceste persoane sunt dependente de telefonul mobil. Peste 50% din utilizatori spun că nu închid niciodată aparatul. 10% din utilizatori simt nevoia să fie disponibili permanent din cauza slujbei, în timp ce 9% spun că, dacă îşi închid telefonul, au crize de anxietate. Experţii afirmă că nomofobia afectează aproximativ 53% din utilizatori. Iar bărbaţii s-a dovedit că sunt mai dependenţi decât femeile de mobil.

Cercetătorii îi sfătuiesc pe cei care vor să evite nomofobia să se asigure că au credit suficient, să poarte în geantă un încărcător de baterie, să ofere familiei şi prietenilor un număr de telefon alternativ şi să aibă o cartelă de rezervă pentru cazul în care aparatul a fost furat, stricat sau pierdut. Specialiştii mai spun că cei care suferă de această fobie ar trebui să încerce să se elibereze de dependenţă pur şi simplu prin închiderea aparatului.

PS - in liceu aveam o profesoara care ne zicea: “Invatati sa lucrati cu notiunile”. Este clar ca majoritatea nu au invatat…

800 de milioana de oameni sunt malnutriti sever. Majoritatea acestora erau pana mai ieri agricultori…
FMI a imprumutat mult anumite tari, asa ca acele tari nu mai pot practica o agricultura de subzicstenta, asa ca trebuie sa cultive plante pt. export pt. plata datoriei. Asa se intampla ca in multe tari sarace politica a fost dusa in asa fel incat sa ii faca pe cei mai multi agricultori (care aveau majoritatea terenurilor si care cultivau strict pt consum propriu) sa se lase de agricultura, sa isi vanda terenurile pe sume de nimic unor patronate dispuse sa faca monoculturi pentru export , in special plante energetice si furajere folosite pt producerea de noi combustibili, respectiv pt hrana animalelor din zootehniile din vest. Iata de carnea din vest este mai ieftina: animalele de acolo sunt hranite cu seminte produse si inportate din tari sarace, tati sarae care exporta sub pretul pietii, lasandu-si populatia sa sufere de foame!
Practic, in afara de Etiopia, toate tarile in care se rabda de foame exporta cantitati industriale de seminte.
Pornit de la criza alimentara iscata de ceea ce am scris mai sus, se face un lobi din ce in ce mai puternic pentru a se utiliza pe o scara din ce in ce mai mare plantele modificate genetic. Opinia publica crede ca plantele au fost modificate genetic pt a avea o rezistenta mai mare la boli, insecte si seceta. In realitate, plantele au fost modificate genetic pentru ca producatori de ierbicide sa isi protejeze ierbicidele produse de ei. Daca va veti uita pe un sac cu seminte modificate genetic, pe acel sac nu va scrie pregatit pentru seceta sau rezistent la boli sau rezistent la insecte, ci va scrie doar “pregtit pentru ierbicidul X”!
Adevarul este ca nici nu era nvoie de modificare genetica pentru a se obtine soiuri rezistente la boli sau seceta. De exemplu, in Mexic, exista o varietate de tipuri de porumb. Astfel, mexicani cultiva, pe langa soiurile traditionale si soiuri rezistente la seceta, ba chiar si soiuri rezistente la altitudine mare!
Amanunte aici, aici si aici…

Exista o categorie de oameni de stiinta slerozati!… Acestea cred ca din energia primita de la Soare pot sa traiasca doar un miliard de oameni si ca acum populata a depasit cu mult miliardul doar din cauza folosiri petrolului si carbunelui. Ei zic ca petrolul si carbunele reprezinta lumina din anii trecuti. In mintea lor, ei asa isi exlica de ce pana la revolutia industriala populatia globului nu a depasit niciodata miliardul.
In realitate, nu s-a trecut niciodata de un miliard din cauza razboaielor (cele mai multe interne - pentru tron) si din cauza lipsei unui sistem de sanatate.
Teoria tampita de mai sus este infirmata si de faptul ca astazi energia solara nu este folosita la adevarata sa capacitate. daca energia soarelui ar fi folosita la adevarata sa valoare toate cladirile ar fi autonome din punct de vdere energetic (panouri solare) dar si din punct de vedere termic (tuburi solare).

V-ati gandit vre-o data cum se modifica ADN-ul plantelor?
Cei de la Monsanto au gasit o bacterie din sol imuna la RandUp (un ierbicid produs de acestia), dupa care au izolat gena care dadea rezistenta pt. RoundUp. Insa exista o problema: celulele plantelor respingeau ADN-ul strain. Atunci, s-a folosit o alta bacterie din sol, care produce tumori plantelor, pt a transporta ADN-ul strain.
Exista si alte metode de a inroduce ADN-ul strain in celule: electricitatea (care creiaza gauri pt ca celula sa fie mai vulnerabila) sau pistolul cu gene (se folosesc particole de aur care transporta ADN-ul in interiorul celulelor).
Apoi a aparut o alta problema: certitudinea modificari genetice. Aceasta problema a fost inlaturata folosind un MARKER ANTIBIOTIC care este introdus si el in celulele semintelor. Acest marker antibiotic este un fragment din ADN-ul unui alt microorganism, microorganism care este rezistent la un anumit tip de antibiotice.
Asadar, plantele modificate genetic sunt rezultatul incrucisari regnului fegetal (plantele) cu cel animal (microorganismele).

PERICOLUL: interactiunea usoara dintre fragmentele de gene (introduse in plante pt a fi modificate) si ADN!

De ce subliniez acest pericol? Pt. ca plantele modificate genetic sunt tratate (legal) ca si plantele clasice, astfel ca efectele nu se pot urmari.

PS

1. Daca Markarul Antibiotic ajunge in interiorul unui virus sau in interiorul unei bacteri nocive pt om, atunci acel microorganism va deveni imun la un anumit tip de antibiotice. (intamplator tot mai multi virusi si bacili sunt din ce in ce mai rezistenti la antibiotice - vezi psihoza boli vaci nebune).
2. Daca genele inroduse pt modificarea genetica (care sunt instabil legate de ADN-ul plantei modificate) se alipesc de ADN-ul unui virus de la animale (rezultatul hranirii unui animal, cu viroza, cu seminte modificate genetic) poate ca mai apoi sa se incruciseze usor cu un virus uman (rezultatul consumului de carne de la animalul de mai sus), rezltand un virus mult mai puternic, mai rezistent si deci mai periculos (vezi psihoza gripei aviare).