Capitalismul de cumetrie – decodarea crizelor financiare

De cate ori nu ati auzit de sintagma “capitalism de cumetrie”? Dar v-a zis cineva ca capitalismul american este un capitalism de cumetrie?… Adevarul este acela ca capitalismul de azi are la baza un balon de sapun intretinut de cei care au interes in acest sens…
Ceea ce va voi spune acum va va face sa intelegeti de ce, de fiecare data, criza mondiala vine din SUA si nu din alta parte, precum si de ce necesita sume mari de bani pentru redresarea situatiei.

De ce criza vine intotdeauna din SUA?
Totul a incepu in 5 iunie 1947 cand generalul de armată George C. Marshall, fost şef al Statului Major General al Armatei S.U.A. în anii celui de-al doilea război mondial, devenit Secretar de Stat al Statelor Unite, face cunoscut un plan pentru refacerea economică a Europei. Acest discurs a iniţiat acţiunea care a condus la Programul de Reconstrucţie Europeană (Planul Marshall). Ridicat în slăvi de către propaganda americană şi în zilele noastre, ca fiind salvarea Europei Occidentale, acest plan a vizat, în realitate, două obiective majore. Pe de o parte, prevenirea ajungerii la putere a forţelor politice de stânga (mai ales a partidelor comuniste), foarte puternice la încheierea războiului, iar pe de altă parte, integrarea economiilor statelor occidentale în economia americană. Valoarea totală a „Planului Marshall”, în realitate o autofinanţare a comerţului exterior al S.U.A., a fost de 13,2 miliarde dolari, mai ales sub formă de credite, din care au primit Marea Britanie – 3,2 miliarde; Franţa – 2,7 miliarde; Italia -1,5 miliarde; Germania -1,4 miliarde.
Asa s-a ajuns ca majoritatea afacerilor de comert exterior sa fie derulate in dolari americani. Situatia a inceput insa sa se cam schimbe si asta deoarece 7 tari au renuntat la dolarul american ca moneda de schimb pentru petrol link.Tarile sunt : Arabia Saudita, Corea de Sud, China, Rusia, Venezuela, Iran, si Sudan (iata si adevarata explicatie a decaderii dolarului: dolarul incepe sa fie din ce in ce mai putin dorit. Tot asa se explica si de ce pretul barilului a explodat continuu in ultimul an: America nu mai avea acces direct la petrolul din Arabia Saudita, Venezuela, Iran si Sudan. Tot asa se explica de ce Arabia Saudita a avut curajul sa iasa in fata si sa anunte cresterea barilului ca fiind artificiala – lucru adevarat). Mai mult, din ianuarie 2008, majoritatea bancilor centrale ocolesc dolarul cand este vorba de rezerva valutara…
Tot in urma Planului Marshall, economia Europei de Vest fiind strans legata de economia Americana, s-a putut ajunge pana acolo incat multe banci si fonduri de investitii americane s-au extins, mai intai in Europa de Vest, mai apoi in intrega lume.

De ce este necesar de sume mari de bani pentru redresarea situatiei?
Pentru asta trebuie ca sa vedem cum functioneaza bursa americana, precum si bancile americane.

Bancile americane, la fel ca si majoritatea bancilor din lume, lucreaza cu cecuri si bani electronici care nu au nici o acoperire in lichiditati (detalii aici). Deasemenea mai exista si procedeul care se numeste fractional reserve banking si reprezinta procedeul prin care o banca are voie legal sa imprumute oamenilor bani pe care nu-i are fizic in seif. Bancile au voie legal sa imprumute pana la de 10 ori mai mult decat au fizic in seif uneori se ajunge pana la 30 de ori (SUA). Astfel banii apar din nimic. Acum intelegeti? Criza apare atunci cand oamenii vor sa foloseasca din ce in ce mai mult lichiditati, moment in care banii electronici si cecurile fara acoperire pot fi acoperite doar de catre infuzii uriase de capital (bani dati de-a moaca bancilor comerciale de catre bancile centrale, bani suportati indirect de catre contribuabili pt ai salva pe bancherii nesatuli – cumetrii cu clasa politica!).

Bursa americana are o practica despre care nu vorbeste nimeni: IMPRUMUTUL MARGINAL LA BURSA, in urma caruia poti cumpara actiuni de 1000 de dolari cu numai 100 de dolari, dar in anumite conditii trebuind sa scoti de unde sti diferenta de 900 de dolari (detalii aici). Pe baza acestor actiuni, firmele pot imprumuta bani de la banci, urmand sa restitue imprumuturile, in caz de lipsa de profit, cu ajutorul banilor proveniti din somatii de plata marginala prin care actionarii sunt obligati ca in 24 de ore sa acopere diferenta, daca nu, li se vind actiunile.
Acum intelegeti de ce, la americani, chiar si o scadere mica a cotatiilor la bursa pot dauna economiei americane? Practic, daca cotatia unei firme, care imprumuta bani dupa modelul de mai sus, scade, pachetul de actiuni cu care se ia creditul nu mai acopera valoarea creditului. Atunci banca incearca sa recupereze cat mai repede creditul respectiv, iar firma, daca nu dispune de lichiditati, este nevoita sa ceara plata marginala de la actionari. Dar daca nici actionarii nu au bani, actiunile sunt scoase spre vanzare, iar daca nu se gasesc cumparatori, cotatia scade virtiginos, putandu-se ajunge la retrageri de actionari si in cele din urma la faliment! Daca situatia se generalizeaza, este nevoie de o infuzie mare de bani pt a acoperi imposibilitatea acoperirii gaurii realizate de imprumutul marginal.