Colapsul economic – practica cotidiana
Astazi am sa va spun de ce criza de pe pietele bancare si bursiere nu poate fi rezolvata. Astazi am sa va spun de ce, desi bancile centrale au facut infuzii masive de capital, inca mai exista probleme legate de lichiditatile de pe piata.
Practica bancara:
- Bancile isi ofera intregul volum de bani spre a fi imprumutate de diverse persoane fizice si juridice.
- Toti banii sunt blocati in imprumuturi.
- Nu toti banii blocati in imprumuturi sunt folositi ca bani lichizi. Unii bani imprumutati sunt folositi ca bani electronici sau ca cecuri, asa ca banii raman in seifele bancilor.
- Banii care raman in seifurile bancilor sunt din nou imprumutati altor clienti.
- Din nou, o parte din banii imprumutati de doua ori nu sint folositi ca bani lichizi, fiind imprumutati din nou si din nou…
Toate bune si frumoase, dar de ce nu se ia in calcul si pericolul? Atata timp cat nu se solicita mai multe lichiditati decat exista se pot emite oricate cecuri, cecuri care sunt recunoscute ca solvabile de toate bancile pe principiul “o mana spala pe alta”. Totodata, desi clientii bancilor nu primesc decat o bucata de hartie pe care scrie o suma, clientul trebuie sa dea bancii suma respectiva plus dobanda. (practic astazi banii nu mai inseamna lichiditati ci inseamna debit).
Pericolul este:
- La un moment un segment tot mai mare de clienti vor sa foloseasca bani lichizi, asa incat intregul volum de bani este solicitat si pus in miscare.
- La un moment dat clientii folosesc mai multe lichiditati decat are banca, asa ca banca este nevoita sa imprumute bani de pe piata interbancara.
- Dar nici celelalte banci nu prea au lichiditati, asa ca dobanda interbancara incepe sa creasca. Aceasta crestere de dobanda interbancara este suportata tot de clienti prin cresterea “usoara” a dobanzilor creditelor.
- Mai devreme sau mai tarziu intervin si bancile centrale care trebuie sa se asigure ca bancile nu vor ramane fara lichiditati oferindu-si intre ele imrumuturi aiurea.
Rezolvarea aparenta face ravagii:
- De regula banca centrala face o infuzie de bani pe piata, bani care sunt dati bancilor comerciale ca imprumut.
- Infuzia din partea bancii centrale nu este niciodata suficienta. Daca infuzia este prea mare decat este necesar pentru viitorul apropiat, bancile incep din nou sa imprumute emitand si cecuri care desi sunt “solvabile” nu sunt acoperiti de lichiditati. Daca se cer mai multe lichiditati din partea clientilor decat poate suporta infuzia de capital, criza se adancaste, atragand probleme si in domeniul investitiilor si a pietii bursiere.
Concluzia
- Bancile vor sta, urmarind profituri cat mai mari, intotdeauna la limita de a ramane fara lichiditati (la urma urmei toate crizele le vor suporta clientii bancilor care sunt nevoiti sa dea bani si dobanda pentru o bucata de hartie care este considerata solvabila).
- De fapt, traim o criza continua si care nu va inceta atata timp cat bancilor nu li se va interzice sa dea o suma de imprumuturi mai mare decat valoarea banilor pe care ii are.
- Criza se va vedea doar din cand in cand, atunci cand o institutie financiara sau alta va fi declarata insolvabila.
Comentarii:
- acum intelegeti de ce bancile straine se plang ca in Romania se foloseste prea putin cartile de credit? Pentru ca folosirea mai desa a cartilor de credit ar face ca populatia sa foloseasca mai putini bani lichizi, lucru care ar insemna mai multi bani in seifurile bancilor care ar acoperi creditele date ca cecuri sau ca bani electronici, credite care in realitate nu au acoperire.
- acum intelegeti de ce bancile straine se plang de politica BNR-ului, politica care ii mai tin cat de cat in frau pe bancheri?
[...] Sistemul financiar global… mimeaza! Sistemul financiar este mai instabil decat pare. Bancile si firmele de servicii financiare, care se confrunta cu pierderi record rezultate in urma prabusirii pietei titlutilor ipotecare din Statele Unite, omit din declaratiile de profit reducerea valorii contabile a activelor in valoare de cel putin 35 de miliarde de dolari (22,6 mld. euro), scrie Bloomberg. Citigroup are piarderi de 2 miliarde de dolari in raportul trimestrial inaintat SEC, organismul de reglementare a pietei de capital din SUA, pe 2 mai fara a mentiona aceasta reducere si in declaratia de profit. ING a inclus o reducere a valorii activelor de numai 80 de milioane de euro in declaratia de profit, in timp ce evaluarile negative incluse in contul de capital s-au ridicat la 3,6 miliarde de euro (5,6 miliarde de dolari). Peste 100 de banci au pierderi din credite in valoare de 344 miliarde de dolari. “Exista pierderi de miliarde de dolari care nu sunt inca reflectate in sistem. Bancile au in continuare nevoie de capital”, crede Michael Holland, din cadrul Holland & Co. din New York. Faptul ca reducerile de valoare nu sunt incluse in declaratiile de venit nu face decat sa intarzie realizarea pierderilor. Bancile care profita de aceasta abordare contabila vor plati un pret mai tarziu, in timp ce cele care au inclus pierderile in declaratiile de profit vor iesi cu bilanturi curate si vor merge mai departe. Cauza – practica cotidiana a sistemului! [...]
Pingback de Sistemul financiar global… mimeaza! « MARELE LUP ALB | 20 mai 2008 |
[...] urma urmei se stie cum s-a ajuns aici: practica cotidiana din sistemul financiar, folosirea de suprafete din ce in ce mai mari pentru cultivarea plantelor energetice si furajere, [...]
Pingback de Demagogi preturilor « MARELE LUP ALB | 2 iulie 2008 |
[...] Nu va ziceam eu bine aici ca priza economica este o practica cotidiana? Iata ca am avut dreptate. Acum vreau sa va zic niste [...]
Pingback de Criza economica « MARELE LUP ALB | 20 septembrie 2008 |
[...] presedinte planetar si cand spunea ca Obama e cheia crizei financiare (se pare ca inca nu a aflat sursa crizei). Desi toti analisti ne zic ca Obama are o atitudine noua, am sa va prezint in continuare o [...]
Pingback de Presedintele Planetar - Copilul Pacii « MARELE LUP ALB | 22 ianuarie 2009 |