Colapsul economic – practica cotidiana

Astazi am sa va spun de ce criza de pe pietele bancare si bursiere nu poate fi rezolvata. Astazi am sa va spun de ce, desi bancile centrale au facut infuzii masive de capital, inca mai exista probleme legate de lichiditatile de pe piata.

Practica bancara:

1. Bancile isi ofera intregul volum de bani spre a fi imprumutate de diverse persoane fizice si juridice.
2. Toti banii sunt blocati in imprumuturi.
3. Nu toti banii blocati in imprumuturi sunt folositi ca bani lichizi. Unii bani imprumutati sunt folositi ca bani electronici sau ca cecuri, asa ca banii raman in seifele bancilor.
4. Banii care raman in seifurile bancilor sunt din nou imprumutati altor clienti.
5. Din nou, o parte din banii imprumutati de doua ori nu sint folositi ca bani lichizi, fiind imprumutati din nou si din nou…
   

Toate bune si frumoase, dar de ce nu se ia in calcul si pericolul? Atata timp cat nu se solicita mai multe lichiditati decat exista se pot emite oricate cecuri, cecuri care sunt recunoscute ca solvabile de toate bancile pe principiul “o mana spala pe alta”. Totodata, desi clientii bancilor nu primesc decat o bucata de hartie pe care scrie o suma, clientul trebuie sa dea bancii suma respectiva plus dobanda. (practic astazi banii nu mai inseamna lichiditati ci inseamna debit).

Pericolul este:

1. La un moment un segment tot mai mare de clienti vor sa foloseasca bani lichizi, asa incat intregul volum de bani este solicitat si pus in miscare.
2. La un moment dat clientii folosesc mai multe lichiditati decat are banca, asa ca banca este nevoita sa imprumute bani de pe piata interbancara.
3. Dar nici celelalte banci nu prea au lichiditati, asa ca dobanda interbancara incepe sa creasca. Aceasta crestere de dobanda interbancara este suportata tot de clienti prin cresterea “usoara” a dobanzilor creditelor.
4. Mai devreme sau mai tarziu intervin si bancile centrale care trebuie sa se asigure ca bancile nu vor ramane fara lichiditati oferindu-si intre ele imrumuturi aiurea.
   

Rezolvarea aparenta face ravagii:

1. De regula banca centrala face o infuzie de bani pe piata, bani care sunt dati bancilor comerciale ca imprumut.
2. Infuzia din partea bancii centrale nu este niciodata suficienta. Daca infuzia este prea mare decat este necesar pentru viitorul apropiat, bancile incep din nou sa imprumute emitand si cecuri care desi sunt “solvabile” nu sunt acoperiti de lichiditati. Daca se cer mai multe lichiditati din partea clientilor decat poate suporta infuzia de capital, criza se adancaste, atragand probleme si in domeniul investitiilor si a pietii bursiere.

Concluzia

• Bancile vor sta, urmarind profituri cat mai mari, intotdeauna la limita de a ramane fara lichiditati (la urma urmei toate crizele le vor suporta clientii bancilor care sunt nevoiti sa dea bani si dobanda pentru o bucata de hartie care este considerata solvabila).
  
• De fapt, traim o criza continua si care nu va inceta atata timp cat bancilor nu li se va interzice sa dea o suma de imprumuturi mai mare decat valoarea banilor pe care ii are.
• Criza se va vedea doar din cand in cand, atunci cand o institutie financiara sau alta va fi declarata insolvabila.

CITESTE SI ASTA

Comentarii:

• acum intelegeti de ce bancile straine se plang ca in Romania se foloseste prea putin cartile de credit? Pentru ca folosirea mai desa a cartilor de credit ar face ca populatia sa foloseasca mai putini bani lichizi, lucru care ar insemna mai multi bani in seifurile bancilor care ar acoperi creditele date ca cecuri sau ca bani electronici, credite care in realitate nu au acoperire.
• acum intelegeti de ce bancile straine se plang de politica BNR-ului, politica care ii mai tin cat de cat in frau pe bancheri?