Decodarea FLOTA

În septembrie 2007, o a doua expertiză făcută în dosarul FLOTA a ajuns la concluzia că nu ar exista nici un prejudiciu, aşa cum se calculase iniţial.

Acum am sa va spun despre un caz pe care il cunosc.

O fabrica avea mai multe linii de productie, unele mai invechite si cu un randament mai mic, unele mai moderne si cu un randament mai bun. La un moment dat vanzarile scazusera pe la jumatate, iar conducerea unitatii a luat in discutie desfintarea unor linii de productie. Bineinteles ca ar fi fost in interesul unitatii respective ca liniile vechi sa fie desfintate, in timp ce cele moderne sa ramana, insa, conducerea unitatii a luat o decizie exact pe dos, pastrand liniile cu randament scazut si vanzand liniile modene. Bineinteles ca decizia de desfintare a liniilor moderne poate fi interpretat ca un prejudiciu deoarece: daca se pastrau liniile moderne unitatea ar fi necesitat un program de retehnologizare peste un termen de timp mai indelungat. Asa, s-au vandut cateva utilaje noi la pret de second-hand pentru ca mai tarziu (cand liniile vechi se vor uza de tot) sa trebuiasca sa se cumpere alte utilaje, asemanatoare cu cele vandute, la un pret de prima mana.
Daca ma intrebati de s-a facut vre-un dosar pentru a se cerceta decizia de mai sus, va voi raspunde: NU. Nici nu se putea altfel. Chiar daca decizia luata de conducere a fost una dezavantajoasa pentru unitate respectiva, nu se poate vorbi (din punct de vedere juridic) despre un prejudiciu deoarece:

• cererea de pe piata cerea scaderea productiei;
• pastrarea unor linii moarte ar fi necesitat cheltuieli de intretinere, ceea ce ar fi produs pierderi;
• dar mai ales: nu exista o directiva din partea patronatului (a statului, deoarece unitatea era de stat) care sa specifice ca in cazul in care o unitate trebuie sa isi restranga activitatea sa se scoata din uz doar utilajele mai apropiate de casare.

Tot asa s-a intamplat si cu flota. Dar haideti sa vedem cine sunt vinovatii.

Basescu, intr-o editie Nasul de pe B1 ne spunea ca nu exista nici un contract sau aprobare de contract semnat de dansul pentru vanzarea vre-unei nave. Deasemenea, tot atuni, Basescu ne zicea ca in perioada 1991-1992, cand era ministrul transporturilor în Guvernele Roman si Stolojan, nu s-a vandut nici o nava si ca in 1993 flota a fost predata FPS-ului, actualul AVAS, acesta din urma fiind vinovat de distrugerea flotei.

Vina FPS-ului de distrugere a flotei este identica cu vina conducerii din cazul de mai sus. FPS-ul intradevar a vandut vase functionale la un pret de trei ori mai mic, dar nu se poate vorbi de prejudiciu atata timp cat nu existau directive care sa ceara pastrarea navelor profitabile sau vanzarea lor la un pret real. Deci, cine sunt vinovatii?

1. In primul rand sefii FPS.
2. In al doilea rand cei care au cerut ca FPS-ul sa fie controlat (initial) de catre Parlament. O institutie atat de dinamica ca FPS-ul avea nevoie de o subordonare fata de o institutie care sa poata lua decizii intr-un timp cat mai redus.
3. In al treilea rand ministri de dupa 1997 cand FPS-ul era in subordinea Guvernului.

Intrebare: a facut Basescu ceva pentru a impiedica punctul 2 de mai sus?