Transnistria

Transnistria: Republica Moldovenească Nistreană o alta Republica Sovietica Socialista Autonoma Moldoveneasca RSSA Moldoveneasca!!!
In 1990 separatismul transnistrean n-a luat prin “surprindere”.

De ce nimeni nu are curajul sa ne spuna cum s-a ajuns aici?

Pana de curand nici eu nu stiam, dar mi-a atras privirea un lucru: ceea ce noi astazi numim Basarabia, odata, nu se numea Basarabia. Iata dovada:

Asadar, Basarabia nu este jumatatea de est a Moldovei din 1501, ci este treimea de sud-est a acesteia.

Explicatia este aceea ca, de-a lungul timpului, fiecare ne-a numit cum i-a trecut prin cap, fara ca sa ne intrebe ce suntem noi de fapt. Desii ni se spune ca conceptul de român a aparut debia o data cu domnia lui Alexandru Ioan Cuza, in realitate, avem de mult o Tara Româneasca, ba chiar in urma cu 8 milenii, pe teritoriul tarii noastre alaturi de blonzii pelasgi, locuiau si o natie cu parul saten numita eury-menes sau cattuzos sau ro-man (de unde si-au luat numele si romanii antici, in incercarea de a-si conferi o origine indepartata, si deci legitimitatea de a stapani intreaga lume) – intrebatii pe academicieni cand a zis pentru prima data femeia barbatului român. Deasemenea, nu de putine ori, interventiile din exterior, care se materializau si prin modificarea granitelor, duceau la modificarea denumirilor date locurilor, inclusive la denumiri noi (vezi denumirea de Bucovina, care pana in secolul XVI nu apare nicaeri).

Intorcandu-ne la subiectul propus, am sa va intreb un lucru: stiati ca in 1924, pe actualul teritoriu al Transnistriei se afla un stat care se numea Republica Sovietică Socialistă Autonomă Moldovenească ?

RSSA Moldovenească a fost o entitate teritorială “autonomă” creată de autorităţile sovietice în componenţa Ucrainei la 12 octombrie 1924. Cuprindea raioanele transnistrene de astăzi ale Republicii Moldova, plus raioanele Balta, Bârzula, Ocnele Roşii, Kodîma, Kotovsk, Crutîi, Pesceana şi Ananiev din actuala regiune Odesa din Ucraina.

Crearea acestei entitaţi moldoveneşti a fost iniţiată de Grigore Kotovski, dar în scurtă vreme a devenit un motiv de dispută cu Comisarul Poporului pentru Afaceri Externe Gheorghi Cicerin, care considera înfiinţarea acestei regiuni administrative ca prematură. În plus, Cicerin considera că astfel se dă o mână de ajutor “expansionismului şovinismului românesc”. În schimb, Kotovski susţinea că această nouă republică ar fi propagat comunismul în Basarabia învecinată, existând şanse să aducă revoluţia comunistă în România şi chiar şi în Balcani. La început, pe 7 martie 1924, s-a decis luat decizia prudentă de creare a unei regiuni autonome moldoveneşti în cadrul RSS Ucrainiene, dar până în cele din urmă punctul de vedere al lui Kotovski a avut câştig de cauză şi regiunea a fost ridicată la rangul de republică autonomă pe 12 octombrie. Capitala oficială a fost proclamat “oraşul vremelnic ocupat Chişinău”, capitala executivă fiind până în 1929 oraşul Balta şi după această dată şi până la desfiinţare (1940), oraşul Tiraspol.

Republica avea o suprafaţa de 8,100 km² şi includea 11 raioane din stânga fluviului Nistru. Ulterior, teritoriul s-a reorganizat în 14 raioane.

Crearea RSSAM urma o tendinţă generală din Uniunea Sovietică a acelor vremuri, de creare a autonomiilor teritoriale şi acordare a unor drepturi culturale pentru diferite naţionalităţi. Prin crearea RSSAM conducerea sovietică a sperat să încurajeze iredentism pro-sovietic în Basarabia şi să-şi sporească influenţa în România, efectul contat nefiind însă atins.

Dar a mai existat un motiv: dupa evolutiile din 1918, bolsevicii, care de altfel erau imperialisti, stiau ca o Romanie unita le poate ipiedica dominatia si pe acest pamant. Astfel, dupa negocierile cu americanii din 1940 (in timp ce URSS-ul dorea jumatate din Moldova, americanii doreau ca Transilvania sa fie alipita Ungariei), cand URSS-ul a obtinut o bucata din teritoriul Romanesc, RSSAM a fost desfintata.

Reinfintarea RSSAM, sub denumirea Republica Moldovenească Nistreană, ridica noi semne de intrebare asupra unei posibile dorinte de influenta in zona tarii noastre.