Educatie sexuala
Educaţia sexuală: ceva de care copii noştri au nevoie. Educaţie sexuală: ceva care, poate că ar trebui să se predea în şcoli. Educaţia sexuală şi viaţa sexuală: lucruri, uneori, tabu.
Mulţi tineri devin activi sexual înainte de a cunoaşte riscurile unei vieţi sexuale libertine (boli cu transmitere sexuală). Chiar şi acolo unde educaţia sexuală se face în şcoli există, probleme nu dispar. Mai mult: în unele ţări în care educaţia sexuală este predată în şcoli (Marea Britanie) numărul minorelor care rămân însărcinate cresc de la un an la altul, având vârste din ce în ce mai fragede. Iată de ce sexul, viaţa sexuală şi educaţia sexuală nu ar trebui să fie subiecte tabu.
Din punctul meu de vedere, cel mai educativ film despre pericolele care trebuiesc luate în calcul la începerea vieţii sexuale este Sexul are un preţ.
În „Sexul are un preţ”, Pam Stenzel – comunicator de renume internaţional – combină povestea ei personală şi vasta sa experienţă în consilierea de sarcină, într-un discurs care ajunge până la consecinţele dezastruoase ale activităţii sexuale în afara planului lui Dumnezeu pentru sex, care este căsătoria. În acest discurs captivant şi inspirat, Pam abordează problemele dificile legate de sex cu candoare, înţelegere, umor, şi îi provoacă pe tineri către a obţine „avantajul abstinenţei”.
Un film despre viaţa sexuală pe care ar trebui să îl vadă toţi tinerii.
Puterea comunitatii
Multe state, cu toate că au teritoriu, frontiere, cetăţeni, formă de guvernământ şi autorităţi publice, nu pot fi descrise drept nişte republici, ci doar ca nişte state cu formă de guvernământ republicană.
In unele state, după mai bine de un secol de modernitate, nu formează încă comunităţi rurale sau urbane, ci doar aşezări rurale sau urbane, simple zone geografice şi demografice şi nu spaţii publice întemeiate pe regula solidarităţii şi pe principiul binelui comun. În astfel de locuri, pe oameni nu-i leagă nimic altceva decât limba şi sângele, drept urmare, ei se arată deosebit de sensibili la tot ceea ce înseamnă diferenţă ori are tendinţa să pună în discuţie soliditatea lor. Cei mai mulţi dintre aceştia sunt incapabili de cel mai simplu gest de solidaritate umană, grăbindu-se în schimb să-şi demonstreze oricând solidaritatea naţională. (Solidaritatea naţională şi conştiinţa apartenenţei de neam sunt valori preconstruite, care nu implică nici alegere şi nici efort personal. Ea nu solicită decât energie vocală şi refuzul pătimaş de a te pune în locul celuilalt. Solidaritatea umană este o valoare a cărei experienţă trebuie construită de fiecare în parte, ea fiind costisitoare, cerând omului ca să investescă timp în folosul celor din jur, să opteze între propriul său interes şi un interes de factură mai generală. Ea presupune reflecţie, responsabilitate, devotament şi chiar sacrificii.)
Unul din puţinele state care se bazează pe comunităţi este o ţară care şi-a rezolvat o problemă acută cu propriile forţe.
După căderea URSS-ului, Cuba s-a trezit într-o criză energetică fără precedent. Cuba era o ţară care se baza pe exportul de zahăr şi citrice pentru a importa petrol, utilaje şi chiar hrană. Aşa se face că în 1990 Cuba părea un stat mort: meşinile nu mai circulau (lipsa petrolului), existau pene de curent de peste 12 ore, nu se găsea nimic de cumpărat (nici măcar hrană)…
Ceea ce a salvat Cuba a fost puterea comunităţii: crearea de pieţe locale, economii locale foarte bine puse la punct, bazate pe agricultura ecologică..
Suntem ceea ce facem
Cine suntem noi? Ce suntem noi?
Gândurile şi vorbele rele aduc răutate între oameni. Vorbele rele aduc răutate între oameni, iar aceste vorbe pornesc de la gânduri rele. În acelaşi timp, gândurile şi cuvintele rele devin deprinderi ale autorului respectiv, ajungându-se la fapte rele. Aşadar, gândurile şi vorbele rele sunt cauzele relelor dintre noi.
Lucrurile rele pe care noi le facem frecvent, cu sau fără voia noastră, dându-ne sau nedându-ne seama, devin greşeli statornice în existenţa umană, formând deprinderi rele. Aceste deprinderi, de regulă, ni se par că ne caracterizează şi că le avem pentru că aşa vrem noi. De fapt, aceste deprinderi rele ne stăpănesc şi ne complică viaţa, ne fac să facem greutăţi celor din jur şi atrag greutăţi asupra noastră (acolo unde fărădelegile se înmulţesc, iubirea multora se răceşte, iar faptele rele dau naştere altor fapte rele).
Gândurile noastre devin vorbele noastre. vorbele noastre devin acţiunile noastre. Faptele noastre devin realizările noastre. Realizările noastre devin deprinderile noastre. Toate câte le facem intră în compoziţia vieţii noastre, intră în noi şi ne formează. Practic, suntem ceea ce facem. Ceea ce facem, ne şi face!
Bunătatea între oameni se obţine prin ocolirea pricinilor faptelor rele. Pricinile faptelor rele sunt gândurile şi vorbele noastre, dar şi gândurile, vorbele şi faptele celor apropiaţi nouă (anturajul nostru, locurile pe care le frecventăm).
Alte pricini ale faptelor noastre rele sunt: neştiinţa, uitarea şi nepăsarea.
E o mare vină ca un om să nu se intereseze, să nu dorească să ştie. Acest fapt atrage după sine slaba cunoaştele a lucrurilor adevărate, alegerea proastă atunci când trebuie să se opteze pentru ceva, uşurinţa de a fi înşelat… Neştiinţa este întunecarea minţii.
Uitarea este un lucru rău. Uitarea unui bine pe care l-am avea în minte la un moment dat, uitarea de a face ceva, uitarea unui lucru făcut nouă de cineva, atrage după sine diverse greutăţi pentru noi, dar şi pentru cei din jur. Uitarea este o pierdere.
Nepăsarea este un alt lucru rău. Nepăsarea duce la neştiinţă şi la uitare. Cine este năpăsător, ajunge la lucruri rele. Trebuie să ne pese şi să înlăturăm gândurile care nu sunt conforme cu cu faptele bune. Doar aşa putem înlătura vorbele şi faptele rele.
Politeţea este o uzanţă socială care caută să îi apropie pe oameni, prin respect. Dacă avem nevoie de o informaţie o vom obţine mai uşor dacă suntem politicoşi decât dacă suntem nepoliticoşi sau agresivi. Pe lângă a fi politicoşi, trebuie să fim recunoscători, mulţumitori, prevenitori, într-un cuvânt: cuviincioşi.
Tu cine eşti? Tu ce eşti? Tu ce faci?
Pacea din noi este pace
Ce vreau eu?… Eu vreau pace!
Sunt unul din aceea care crede că un om poate schimba lumea. Ştiu că sunt mulţi care cred aceasta. Însă majoritatea din aceştia cred că omul poate schimba lumea doar prin război, răzbunare, agresare,… doar prin forţă. Eu sunt unul dintre aceea care crede că un om poate schimba lumea prin curăţarea propriei inimi şi prin adunarea şi atenţia propriei minţi. Numai aşa o idee poate fi un izvor de bunătate pentru întreaga umanitate.
Sunt unul dintre aceea care crede că noi, toţi oamenii, culegem roadele gândurilor şi dorinţelor noastre. Dacă gândurile noastre nu sunt bune, nici rodul lor nu poate fi bun. De aceea trebuie să încercăm să fim mai buni. A fi mai bun nu înseamnă să ţi se dea întotdeauna dreptate, să ţi se dea întotdeauna întâietate sau să parcurgem mot-a-mot regulile unui cult religios. A fi mai bun înseamnă a ne curăţi sufletul de acele gânduri şi de depresia în care am căzut din pricina evenimentelor din viaţa noastră.
Sunt unul dintre aceea care cred că doar fiind împreună şi uniţi vom putea trăi fericiţi pe pământ. Duşmanul gândurilor şi dorinţelor noastre îşi are originea în gândurile noastre. Noi toţi de la mic la mare suntem cei care pricinuim lipsa de rânduială a gândurilor noastre. Pentru că noi nu reuşim să fim într-un cuget, nu suntem în stare să punem la conducere pe cei aflaţi într-un cuget cu noi, motiv pentru care nici politicienii noştrii nu sunt toţi într-un cuget. Acolo unde oamenii se unesc şi intervin mult pentru binele celor din jur, acolo se ajunge la fericire între oameni.
Care este legătura dintre cele de mai sus? Am ajuns de curând la concluzia cum că viaţa aici pe pământ ese o luptă a trupului şi a minţii. Lupta este mai întâi o luptă a gândurilor noastre. Atunci când nu ne mai putem lupta cu gândurile noastre, atunci luăm gândurile rele de bune, atunci ne războim între noi.
Aproape dintotdeauna omenitea s-a războit declarând că luptă pentru dreptate, credinţă sau o viaţă mai bună şi mai sigură. Nu putem lupta între noi pentru credinţă, ci trebuie să ne unim pentru a o căştiga, căci doar unindu-ne căştigăm putere şi tărie. Tot aşa, pentru a avea dreptate şi o viaţă mai bună şi mai sigură trebuie să luptăm cu gândurile noastre egoiste, să le dăm deoparte şi să fim cu toţii uniţi.
Am ajuns la concluzia că nu foloseşte la nimic un conflict deschis (în vorbe), şi nici unul purtat de gând. Am ajuns la concluzia că nu foloseşte la nimic nici să mă îmotrivesc cuiva, nici să conving pe cineva de ceva.
Am ajuns la concluzia că planurile noastre ne încurcă mult în viaţă. Graba cu care căutăm să ducem planurile şi interesele noastre ajungem să nu ne mai îngrijim dacă nu cumva vătămăm vreo persoană sau dacă nu comva încurcă vreun interes al cuiva. Aceasta nu este o cale bună şi aceasta deoartece, atunci când vrei cu tot dinadinsul ca lucrurile să iasă cum vrei tu, atunci nu iese nimic. Te vei vătăma şi tu, şi cei din jurul tău. Am făcut acest blog vrând să îi aduc pe unii la o găndire mai corectă. Dar mi-am dat seama că dacă cei care citesc acest blog nu sunt pregătiţi, nu trebuie să fiu mai acid, ci doar să ofer timp.
La urma urmei, ce vrea fiecare om? Fiecare om vrea pace, şi asta chiar dacă majoritatea încă nu ştie că pacea vine din paza inimii şi a minţii.
Cei mai mulţi dintre noi avem gândurile împovărate deoarece am primit gândurile semenilor noştrii. Gândurile celor din jur sunt urzeala lor, iar noi am avea poate alte gânduri, dacă ne-am folosi propria capacitate de judecată şi înţelegere. Unii dintre cei din jurul nostru au alte gânduri şi s-au năpustit asupra noastră cu gândul şi ne-au prins în planul lor de atac. Aceasta pentru ca mai tărziu să ne creeze rău, iar noi să stăm liniştiţi. De aceea nu o ducem bine: vrem tot felul de lucruri auzite sau promovate de căptre persoane care au interese străine unităţii noastre. Iar când unii dintre noi ne dăm seama, ne luptăm cu cei care nu îşi dau seama şi rar cu cei care ne-au intoxicat gândurile cu ideile lor meschine.
Cei care luptă nu au pace. De aceea trebuie să nu mai luptăm. De aceea trebuie ca doar să arătăm mereu idei mai bune şi mai creatoare, să milităm pentru ele în aşa fel încât ideile celor potrivnici unităţii şi păcii noastre să fie neauzite şi uitate.
Sper să găsim cu toţii pacea din noi!
Basescu si televizorul…
Am preluat de pe Gandul principalele idei prezentate de către Băsescu la emisiunea “După 20 de ani”, difuzată în data de 17.10.2010 la ora 10.00 la Pro TV. Cu negru vor fi scrise ideile președintelui, iar cu roşu voi scrie completări pe care le găsesc de folos.
Nu s-a văzut bine protestul de la Ministerul de Finanţe, mai ales că a creat o imagine proastă într-o instituţie importantă (şi într-o clasă politică).
• Dacă intrăm în fondul problemei, a mai ieşit o bubă clientelară la suprafață (întreţinută de cine, domnule fost ministru?).
• Nu este adevărat că stimulentele erau salarii. M-am uitat şi salariile standard erau la fel ca cele din Administraţia Prezidenţială (înseamnă că şi la Administraţia Prezidenţială, unii şefi au salarii foarte mari, iar în rest debia au ce mânca).
• Din păcate, i-au scăpat Guvernului stimulentele când s-a făcut actuala grilă de salarizare (nu zău… Păi asta înseamnă că stimulentele încă sunt legale). Stimulente sunt şi la Garda Financiară şi la Casa de Pensii. Sunt instituţii care foarte greu pot fi suspectate că-şi fac treaba împotriva evaziunii fiscale (modificați corpul de control, domnule Băsescu. Cine răspunde de controlul oamenilor din aceste instituții?).
• Din păcate, nu am pârghiile necesare. Am cerut-o şi guvernului Tăriceanu, şi în campanie. Reforma în administraţie se face,dar încet (rugați-l pe Boc să se grăbească).
• Revenind la stimulente: cum este posibil ca instituţii de stat să rămână în afara grilei. Am transmis aceste nemulţumiri şi lui Boc, şi fostului premier Călin Popescu Tăriceanu (de ce nu a-ţi făcut-o şi public?).
• Boc văd că încearcă să facă treabă (şi totuşi, e încet în reformarea statului…).
• Sistemul de stimulente îi face dependenţi pe subordonaţi de fiecare directoraş (păi atunci, cereţi ca subalternii să nu mai fie dependenţi de directori).
• Dacă acolo,în aglomerație,nu avea de unde să vorbească cu oamenii (ministrul de Finanţe) şi eu m-am urcat, când nu aveam cum (atunci, să trimită un formular electronic către angajații simplii , cu întrebări şi variante de răspuns pentru a vedea ce vor oamenii. Să nu se mai consulte cu directorii din teritoriu în materie de cum trebuie plătiți oamenii).
• În şedinţa de Guvern când s-a stabilit comasarea sporurilor cu salariilor, ministrul de Finanţe al acelui moment i-a ascuns premierului această situaţie. Nu mă refer la Vlădescu,ci la Pogea (păi, cine l-a pus pe Pogea în funcţie? Nu e şi el un portocaliu?).
• Boc acum a aflat de asta, odată cu scandalul, şi eu la fel şi l-am avertizat pe actualul ministru să nu mai facă plăţi compensatorii,ci pe bază de performanță (1. ce înseamnă performanță? Dacă e să luăm doi inspectori, unul să fie trimis la un butic, iar altul la o bancă, şi găsesc aceeași neregulă, cei doi nu trebuie să facă aceleași demersuri? Eu cred că da. Cu toate acestea, cel ce a controlat banca va aduce mai mulți bani la buget decât cel ce a controlat buticul. Ce vreau să spun este că chiar şi cei care sunt foarte capabili ca s-ar putea să nu aibă cum să îşi facă planul pentru stimulente. După părerea mea, performanță ar trebui în primul rând controlată la directori deoarece ei sunt cei care trimit inspectorii în controale şi care, deci, ar putea să protejeze evazioniști. 2. Băsescu a folosit termenul plăti compensatorii. Să înțeleg că Băsescu recunoaște faptul că nu se poate trăi dintr-un salariu de angajat mărunt şi că el este de acord cu aceasta?). . Nu a făcut-o (Să facă reforma in administraţie) (să o facă, dar reforma nu înseamnă şi foamea celor mărunţi)
• Aş fi vrut să nu se adâncească acest stat care ţine oamenii dependenţi de el (cât timp sistemul cere unui om să lucreze 10-12 ore pe zi pentru stat, bineînțeles că aceștia devin dependenți de stat. De unde timp pentru a lucra şi la un al doilea loc de muncă?), dar nu am putut (păi statul nici nu ţine oamenii dependenți de el: medicii de la stat fug peste hotare, oamenii simplii merg să culeagă căpşuni în Spania, profesorii se duc baby-sitter în străinătate, mulți bolnavi, din lipsă de bani nu mai merg să se interneze în spitalele statului, ci se pregătesc de înmormântare… Ați reușit Domnule Băsescu: oamenii nu se mai simt dependenți de stat))
• Deci, marea problemă este că nu există niciun fel de susţinere după reformă, dar nici eu, şi nici Guvernul nu putem să o abandonăm (prezentați susținerea de care este nevoie. Poate că oamenii nu vor, dar nu știu cum să vă susțină.).
• Uitaţi-vă ce se întâmplă cu Legea Pensiilor, am trimis-o pentru un articol înapoi (bravo!!!! Dar, spuneți-mi şi mie, domnule Băsescu: cum poate un om de 64 de ani să lucreze într-un șantier?)
• Reforma statului trebuie dusă înainte (care reformă? Eu nu am văzut nici un plan cap-coadă care să îmi arate cum va arăta statul atunci când reforma va fi gata!). Avem nişte probleme în Parlament (care probleme? Aveţi majoritate, puterea se consideră ca fiind toată în sală…). Nu cred că Legea salarizarii poate trece prin Parlament, deoarece pot exista blocaje (din partea cui? din partea PDL-ului?). Probabil că vom asista tot la o asumare a răspunderii ca şi pe Legea Educației (apropo: de ce nu coborâți nivelul salariilor la directori şi la demnitari?).
• Nu am de ce să-i cer demisia Guvernului Boc (eu am). În privinţa stimulentelor, Boc a aflat abia acum (păi, dacă stimulentele erau în lege: înseamnă că Boc nu cunoaște legile ţării…).
• Categoric, nu eu voi anunţa dacă salariile ar creşte din nou (nici nu cred că vreţi să crească salariul minim în România). Datoria mea a fost să anunţ că vor fi reduse (Băsescu – marele erou). Nu este o chestiune de curaj. Anunţul a venit după o întâlnire cu cei de la FMI şi CE (şi ce, v-au băgat ei pe gât asta? tot cineva din guvern sau de la Cotroceni le-au spus că aşa vrem să scădem cheltuielile. De ce nu s-a zis că se vor tăia contractele clientelare sau că directorii de companii vor trebui să micșoreze pierderile din companiile pe care le conduc?). Discuţia a fost mult mai dură în interior decât pare, şi eu am susţinut ideea că o creştere a cotei unice la 20% turna nisip în partea economiei care încă mai mergea (în sfârșit ceva ce îmi convine…).
•Creşterea TVA cred că a fost cea mai bună soluţie economică, căci astfel nu asistam la relansarea industriei (adică, creşterea TVA, care duce la scăderea puterii de cumpărare, a crescut puterea de cumpărare?).
•Acum nu asistăm la creşterea consumului (ci la declinul economiei).
• Eu sunt optimist pentru 2011, dacă reuşim să promovăm în timp util Legea Salarizării şi Legea Pensiilor (adică, dacă scădem salariile şi pensiile, vor fi mai mulţi bani pentru clientelă, pentru campanii electorale…).
• Economia reală se mişcă, nu se mai mişcă construcţiile (cum creşte economia, dacă locurile de muncă scad, iar multe IMM-uri au dat faliment?).
• Eu aş vrea să revină boom-ul imobiliar, dar nu mai poate reveni (adică vreţi ca speculanții din domeniul imobiliar să îşi crească averile?).
• Nimeni nu mai poate plăti atâta pe un metru pătrat-lumea s-a deşteptat )păi, dacă vreţi să revină boom-ul imobiliar, înseamnă că vreţi ca lumea să prostească la loc), bani lichizi nu mai sunt ( corect. asta se vede şi din faptul că băncile fac propagandă pentru ca oamenii să folosească cât mai des banii virtuali de pe cărţile de credit)şi sunt mai puţini bani negri (păi atunci, cei de la fisc îşi merită stimulentele).
• Pe piaţa financiară este un exces de lichiditate (păi, parcă nu mai erau bani lichizi), deoarece băncile nu au reluat creditarea (majoritatea creditelor de acum sunt refinanțări, adică rate mai mici, mai multe şi cu efort bugetar mai mare pe termen lung pentru oamenii simplii).
• Băncile au uitat acum şi apelurile guvernatorului BNR, şi apelurile mele (eu zic că numai apelurile BNR. Când ați prezentat dumneavoastră, domnule Băsescu, populației riscurile creditării excesive pentru individ – riscul valutar, incapacitatea de plată?) când dădeau credite cu buletinul şi acum se uită în traistă şi nu le convine (lăsaţi, că li s-a mai acoperit din pierderi, dinîmprumutul de la FMI, că doar de aceea nu au mai rămas bani şi pentru investiții…).
• Nu este corect să pună pe spatele celor care au luat credite cu buletinul toate riscurile . Riscul trebuie împărţit. (păi legal e să îi ei pielea de pe client…)
• Până la urmă nu vor avea ce să facă cu banii pe care îi au şi vor trebui să-şi revizuiască politica de creditare (adică băncile au prea multe lichidități? Parcă spuneați că nu mai sunt bani lichizi).
• Despre OUG 50- Să o văd mai întâi pe masă la promulgare. Voi încerca să menţin un echilibru între bănci şi consumatori, oricare dintre ei s-ar supăra (s-o văd şi pe asta…).
UN NOU ACORD CU FMI
• Nu este vorba de nicio sumă. Sunt adeptul unui nou acord, dar un acord de precauţie, cu o linie de creditare la dispoziţie (care să se folosească în ce condiţii?)
• Va trebui să facem o analiză în privinţa sumei.
• N-are cum să mai crească TVA (la cât e de mare…)
• Nu cred că este o soluţia scăderea cotei unice.Sunt în discuţii cu specialişti pe tema asta, cu PD-L-ul, cu o echipă condusă de Adriean Videanu (alţi specialişti nu aţi găsit?) .
• Nu este o soluţie şi vă spun de ce: reducerea de la 16 la 12% este un deficit în buget (nu şi dacă banii se învârt mai repede în economie, şi astfel, sunt impozitaţi mai des. Dar de unde să ştie un acţionar la bursă, ca Videanu, asta? La urma urmei, într-o bursă de valori, contează mai mult specula decât scăderea bazei de impozitare…)).
• Este în calcul şi o scădere a contribuţiilor asigurărilor sociale plătite de salariat. Aş fi de acord, dacă se poate (s-o văd şi pe asta).
• Suntem într-un proces de stabilizare. Finalizarea acordului cu FMI înseamnă o stabilizare (să văd câtă stabilitate o să fie când va trebui să rambursăm).
• Deficitul fondului de pensii pe 2011- 3,6 miliarde, arieratele şi fondul de somaj, toate ajung la 5,7 miliarde de euro (asta deoarece guvernul ale-a trecut la deficit. Dacă erau priorităţi, atunci, poate că contractele privelegiate cu statul ar fi ajuns la deficit, şi ar fi trebuit reziliate.).
• Unde mai rămân bani pentru investiţii? (păi dacă nu s-au trecut investiţiile ca prioritate la buget…)
• Eu nu le spun românilor că au bani suficienţi, eu înţeleg că nu au. Deficitul de anul viitor de 4,4% înseamnă că împrumutăm 5,7 miliarde de euro ca să ne acoperim deficitele (repet: nu se îmrumută 5,7 miliarde pentru pensii şi şomaj, ci doar pare asta, deoarece pensiile şi şomajul a fost luat în calcul la sfârșitul calculării bugetului)
• Investiţiile strâine au scăzut în România ca peste tot în regiune. (şi românii de ce nu au bani de investiţii?)
• România trebuie să încheie cu succes acordul cu FMI, mai avem două condiţii: Legea Pensiilor şi Legea Salarizării. (dar legea furtului din bani publici nu?)
• Disponibilizările trebuie să continue. Până acum s-au redus 27.000 de salariaţi şi trebuie să se ajungă la 75.000 de disponibilizaţi (de unde? din spitalele care nu mai au medici? Din şcolile care nu au suficienţi profesori?), .
• Urmează o perioadă de consolidare macro-economică: ceea ce înseamnă o perioadă de reducere a cheltuielilor (reducerile care vă convin).
• Procesul de consolidare fiscală trebuie să continue şi să ne aşezăm pe cele 7 proiecte europene de investiţii. La unele ministere s-au atras bani,la altele nu. De aceea nu mai este domnul Berceanu la Transporturi (Berceanu… GFR… )
• Eu am cerut atragerea de bani la Transporturi, ce a decis primul-ministru a fost demiterea ministrului. (Lasă că pune Boagiu CFR-ul în insolvenţă http://www.ziare.com/afaceri/insolventa/boagiu-baga-cfr-calatori-in-insolventa-1049334.)
• Ţinta pentru 2011 sunt 200 de km de autostradă, care ar trebui să fie începuţi. (şi nu sunt…) Există o brumă de bani care este împărţită pe 46.000 de proiecte de investiţii (păi, parcă nu erau bani pentru investiţii). Am cerut Guvernului o prioritizare. (în sfărşit)
• Toate Guvernele au deschis noi proiecte,nu am exclus Guvernul Boc. Văd că şi doamna Udrea a anunţat că nu va mai face noi săli de sport .
• Ar fi nevoie de 40 de miliarde de euro ca să finalizăm toate investiţiile, o sumă astronomică.
• Mişcarea de la Ministerul de Finanţe mi-a atras atenţia asupra unei probleme şi o voi discuta azi cu premierul. 30.000 de oameni- ce caută Garda la Ministerul de Finanţe? Trebuie mutată la MAI (uau. Să nu îmi spuneţi: credeaţi că Garda e la MAI? Iar dacă nu: de ce nu a-ţi mutat-o mai repede?)
• De ce nu dăm la executorii judecătoreşti recuperarea creanţelor, la firmele private autorizate? Vă asigur că va fi mult mai eficient.(poate. Dar executorii judecătoreşti lucrează numai pe baza de decizii irevocabile şi definitive ceea ce înseamnă că pentru a se recupera o creanţă cât de mică, statul va trebui se adreseze instanţei, deci să cheltuie o grămadă de bani, urmând ca creanţa să fie recuperată de abia după un proces lung, deci recuperările ar fi mult mai greoaie. Deasemenea, ar fi de subliniat faptul că, executorii judecătoreşti, fiind firme private, vor revendica de la stat procent din recuperare, deci tot un fel de stimulent)
• Avem de privatizat societăţi de stat (care să fie cumpărate de companii de stat srăine). Am fost un adversar al privatizării în 2009. Aş privatiza foarte multe. Aş începe cu Compania de Transport Marfă. Mă refer la privatizări pe bursă, atenţie (acolo unde şi specula e mare)! Aş continua cu pachete mici de la Transgaz, Romgaz, RA-APPS (în urma cărora statul va pierde dividente anuale, primind în schimb ceva mărunţiş).
• Avem de consolidat bursa şi de aceea sunt un adept de vânzare a companiilor sau părţi din compani pe bursă (românii sunt prea săraci şi “joace” pe bursă, aşa că trebuie şă mimăm o activitate pe bursă – aşa văd eu). Pot intra foarte mulţi bani, 6-7 miliarde de euro (sau poate doar câteva mii de euro. Se ştie că ceea ce se vinde pe bursă devine foarte instabil ca valoare. În momente de criză, când nu prea sunt lichidităţi, societăţi întregi, profitabile, pot fi cumpărate cu un pumn de bani).
• Până nu ne echilibrăm deficitele la fonduri nu avem nevoie de toţi aceşti bani (păi să nu privatizăm).
• Îmi este foarte greu să spun cât trebuie un român să câştige ca să trăiască bine (vă zice UE: minim 300 euro).
• Pot să vă spun doar realitatea: nu ne mai putem împrumuta de bani pentru pensii şi salarii. (nici nu trebuie, am spus-o mai sus)
• Dacă întrebaţi românii 90% spun să nu împrumutăm bani, şi tot 90% spun că vor un salariu mai mare (ascultaţi vocea naţiunii).
• Prioritatea României este să creeze condiţii de dezvoltare a ţării. Trebuie să reducem cheltuielile cu noi (eczact: cu cheltuielile clientelei politice).
• Eu nu spun că un om care primeşte 400-500 de lei pe lună poate să trăiască bine, dar atunci când lua credite trebuia să se gândească (Păi tăiaţi şi de la ştabi, ei nu trebuiau să se gândească?).
POLITICĂ INTERNĂ
• Deci, nu eu schimb premierul. N-are cum să rămână până la sfârşitul mandatului meu, care e până în 2014. Actuala majoritate are mari şanse să guverneze şi după 2013.
• Recunosc afirmaţiile privindu-l pe Gabriel Oprea (şeful mafiei personale a lui Adrian Năstase- n.r.). Dar este un om reevaluat (Acum şeful cărei mafii este?), după ce a venit să-şi dea demisia de la Interne ca să nu-i pună pe oamenii lui Vanghelie.
• Blaga este unul dintre politicienii puternici, care pot câştiga alegerile interne ale partidului, dar nu în afara lui. Nu l-aş sfătui să candideze la Preşedinţia României. Aş vedea candidând oameni gen Baconschi, Cristian Preda.
• De ce spun de Baconschi? S-ar putea ca oamenii să vrea un alt tip de preşedinte. Poate vor un intelectual cu viziune, un preşedinte-jucător ca mine (vă daţi intelectual, domnule Băsescu?).
• Exclud un candidat femeie şi la preşedinţia României, şi la cea a partidului.Nu exclud candidatura, ci şansele.
• Nu aş lua-o în calcul pe Elena Udrea pentru prim-ministru. Este bine să promovezi tinerii,dar asemenea funcţii mai implică şi o experienţă de viaţă. Nu este suficient să fii inteligent, ambiţios, capabil de dialog – şi mă refer la doamna Udrea, care este unul dintre cele mai pune produse ale politicii. (hai să ne pupăm pe funduri…)
POLITICĂ EXTERNĂ
• De ce a venit Angela Merkel? Pentru că trebuia să vină (pentru că a chemat-o Marga). Poate fostul cancelar Gerhard Schroeder (a venit la congresul PSD)ce i-am solicitat în 2005, să se facă politică la Marea Neagră. Deci,este o intrare puternică a Germaniei în asumare de responsabilităţi politice, economice şi de stabilitatea la Marea Neagră.
• În Republica Moldova, mizăm pe actuala Alianţă pentru Europa. Suntem dispuşi să facem eforturi diplomatice publice:nu exclud posibilitatea să semnăm un acord de reglementare a traficului de la frontieră cu România, pentru a le lua comuniştilor această armă. (barbologie… Întotdeauna au decis alţii pentru independenţa şi graniţa noastră)
Fripturistii si tonomatele lui Basescu
Albeata lui Basescu
Crin Antonescu vs Traian Băsescu
Basescu, Lenin si Stalin
Demnitatea lui Traian Basescu
Al Nostru Drag Conducator, Tovarasul Domnit Traian Basescu Cine e nomenclaturist?
Basescu babuin Dovada ca omul a evoluat din maimuta?
Discretia, publicitatea si Basescu Replica la vizita ciausista?
Traim BINE, DOMNULEEE!!!
De ce ne fugariti din tara, doomnuleeee?
Blatul lui Basescu Traian Basescu nu prea are habar de ce e aia uninominal…
Basescu si multinationalele? Ia ghiciti: cine e primul corporationist al tarii?
Cartonasele si Basescu La PD-L, alegeri in spirit PCR!!!
Propaganda cu votul uninominal
Balbaita Elena Basescu O noua tovarasa?
Politicianul de paie
Arestat la domiciliu – secretele campaniilor electorale
Sclavul cu biciul in mana
Reclama si dezinformarea in propaganda politica
Sondajele de opinie (partea -I-)
Sondajelele de opinie (partea -II-)
Psihologia sociala si manipularea
Simtomele manipularii
Cum se practica dezinformarea?
Accesoriile manipularii
Cantarirea si denaturarea realitatii
Manipulare, dezinformare si persuasiune
Pe acest blog veţi afla cum sunt manipulaţi cei care ajung să refuze să participe la alegerile politice, cum sunt manipulaţi cei care ajung să opteze pentru politicieni care au dezamăgit, cum sunt manipulaţi cei care ajung să alerge după lucruri cere nu le sunt de trebuinţă şi aşa mai departe.
Pe acest blog nu vor fi atacate organizaţii ci acţiuni. Eu ştiu că nu se va gasi niciodată vreo arhivă a vreunei organizatii (mai ales discrete) în care să fie descrise planurile lor de manipulare şi că singurul mod de a trăi mai bine o reprezintă punerea în gardă a oamenilor, oameni care trebuie să fie capabili sa se opună practicilor distructive şi să aplaude practicile costructive. Numai aşa sclavii cu biciul în mână vor fi îndepartaţi, iar cei pe care îi numim lideri vor fi de partea noastra şi a bunastării generale.
Sondajele de opinie – dezinformare totala
Manipulare, dezinformare si persuasiune în cadrul campaniilor electorale. Modul în care sunt făcute sondajele de opinie şi cum influenţează ele alegerile electorale.
Propaganda politică – persuasiunea politica
Manipulare, dezinformare si persuasiune în cadrul campaniilor electorale. Manipulare şi dezinformare prin propagandă politică. Metode de manipulare folosite pentru a determina opţiunile de vot ale alegătorilor: SEDUCEREA, HIPNOZA SUBTILĂ, CONFUZIA, ŞANTAJUL SUBTIL şi IZOLAREA.
Publicitatea în mediu politic
Manipulare, dezinformare si persuasiune în cadrul campaniilor electorale. Manipulare, dezinformare şi persuasiune în mediul politic. Manipularea oamenii prin simpla prezenţă a politicienilor la tv prin: Apararea de atacuri, Postura, Coatele, Mersul, Gura, Zâmbetul, Vocea, Atacul, Insultele, Atacul, Interviul, Discursul, Evitarea cuvântului, Preluarea Cuvântului, Întreruperea şi Păstrarea cuvântului.
Reeducarea – manipularea folosind mesaje contradictorii
Manipulare, dezinformare si persuasiune prin propagandă electorală. Schimbarea comportamentului oamenilor prin manipulare. Reeducarea alegătorilor în stil KGB. Manipulare şi dezinformare prin mesaje contradictorii: Negarea faptelor, Inversarea faptelor, Amestecarea între adevăr şi fals, Modificarea motivului, Modificarea circumstanţelor, Estomparea, Camuflajul, Interpretarea, Generalizarea, Ilustrarea, Părţile inegale şi Părţile egale.
Dreapta şi Stânga
Manipulare, dezinformare si persuasiune folosind termeni fără fundament real. Forţarea oamenilor de a judeca după două concepte iluzorii.
Sclavul cu biciul în mână
Manipulare, dezinformare si persuasiune în cadrul guvernamental. Guvernarea prin oameni marioneta. Guvernare prin dezorientarea totală a populaţiei prin: Discreditarea a tot ceea ce merge bine, Crearea de conflicte false, Implicarea conducătorilor în activităţi ilegale sau/şi imorale, Subminarea reputaţiei , Răspândirea discordiei între cetăţeni, Ridiculizarea tradiţiei, Depravarea totală, şi Exterminarea proprietarilor de terenuri. Manipulare, dezinformare şi persuasiune pentru a obţine o anumită opinie din partea publiculu, pentru a îndeplini o anumită acţiune. Convingerea publicului cu privire la superioritatea unei anumite cauze, a unui anumit partid, a unui anumit candidat.
Crearea psihozei
Manipulare, dezinformare si persuasiune pentru a se ajunge la o dezorientare totală. Psihoza.
Cântărirea realităţii
Antimanipulare, antidezinformare si antipersuasiune. Metode de protecţie împotriva manipulării, dezinformării şi persuasiunii prin: neâncrederea în informator, în mijlocul de comunicare şi chiar în modul nostru de a gândi.
Psihologia socială în viaţa de zi cu zi
Manipulare, dezinformare si persuasiune în viaţa de zi cu zi. Oricine poate fi manipulat, folosindu-se: Senzatia de socializare, Ordinul rugăminte, Efectul de îngheţ, Capcana ascunsă, Amorsarea deciziei, Piciorul în uşă, Atingerea, Uşa în nas, Idealul, Suspendarea şedinţei, Manipularea comportamentului, Cuvinte cheie, Distorsiunea temporală, Principiul reciprocităţii sau Metoda şarmantului.
Accesoriile manipulării
Manipulare, dezinformare si persuasiune în viaţa de zi cu zi. Accesoriile manipulării, dezinformării şi persuasiunii. Accesoriile manipulării sunt: Accesoriile verbale, Accesoriile auditive, Obiectivitatea aparentă, Imaginea, Animaţia, Reportajul, Războiul informaţiilor.
Limba de Lemn şi Limba de Bumbac
Manipulare, dezinformare si persuasiune politică (şi nu numai) prin limbaj.
Ştirea
Manipulare, dezinformare si persuasiune prin intermediul ştirilor tv. Selectarea ştirilor, Conceperea ştirilor, Plasarea ştirilor, Titlurile ştirii, Alegerea amănuntelor, Selecţia imaginilor, Prezentarea ştirii.
Impactul media
Manipulare, dezinformare si persuasiune venită prin intermediul televizorului. Cum ne manipulează subliminal evenimentele petrecute la tv: semihipnoza.
Secretul reclamelor
Manipulare, dezinformare si persuasiune prin intermediul reclamelor.
Televizorul în lumea celor mici
Manipulare, dezinformare si persuasiune celor mici prin intermediul televizorului.
VEDERE GENERALĂ
Pensionari vs. tineri
Consilierii lui Basescu vin si ne spun ca pensionarii nu sunt chiar asa de saraci. Consilierii lui Basescu vin si ne spun ca pensionarii stau bine la partea materiala; atat de bine incat sunt mai avuti decat categoria de varsta 16-24 de ani!!! Ceea ce acest studiu nu ne spune este captul ca tinerii cu varste de 16-19 ani sunt liceeni si ca tinerii cu varta de 20-24 de ani nu isi prea gasesc de lucru din cauza situatiei “excelente” prin care trecem… Deci, in loc sa se caute solutii astfel incat cei mai saraci sa prospere, se cauta categori care au venituri mai mici (liceeni, studenti) pentru a se motiva necesitatea taierii pensiilor.Probabil ca daca alocatiile pentru liceeni si bursele pentru studenti ar fi fost mai mari, studiul ne-ar fi spus ca pensionar sunt mai bogati decat elevii de scoala generala.
Adevarul din spatele acestui studiu este acela ca se incearca crearea de conflicte false, necesare in crearea de dezorientari totale. Detalii aici: http://antipersuasiune.wordpress.com/2010/06/05/sclavul-cu-biciul-in-mana/
Statul
Statul a fost creat de oameni pentru a-i sprijini. Astazi se intampla ca oamenii sa sprijine statul.
S-a ajuns sa se taie pensiile si salariile mici si sa se mareasca fondurile de achizitii publice.
Intr-adevar, trebuie sa reducem cheltuiala publica, dar nu asa.
Ni se spune cum ca in ultimii ani s-au majorat excesiv cheltuiala cu personalul bugetar, fara a ni se arata cum s-a ajuns aici. Daca ne uitam bine, observam ca salariile medicilor, profesorilor, politistilor si a altor categori nu au fost majorate excesiv. Deasemenea, observam ca numarul politistilor nu a prea crescut, ca numarul profesorilor nu a crescut, si ca numarul medicilor chiar a crescut. Deci cresterea cheltuielilor facute cu personalul bugetar nu a crescut din cauza politistilor, profesorilor sau a medicilor. Cresterea cheltuielilor bugetare a avut loc din cauza cresterii numarului de angajati a autoritatilor locale si a agentiilor guvernamentale (de acestia nu se ia nimeni, acestia fiind baietii care lipesc afise in campanie).
Desi tara nu are bani, totusi se majoreaza fondurile pentru achizitii publice si se scutesc companiile de datorii. Majorarea fondurilor de achizitii publice au ca scop plasarea de bani in buzunarele clientelei politice, fapt sustinut de lipsa de transparenta din acest domeniu. In acelasi timp, radierea datoriilor si a pierderilor, asa cum sustin si sindicatele, reprezinta acoperirea unor furturi si a unor firme capusa.
FMI-ul ne-a spus sa scadem datroriile. Acestea puteau fi scazute prin: micsorarea numarului angajatilor din administratia locala si din agentii guvernamentale, micsorarea pragurilor de achizitii publice si eliminarea pierderilor din companiile de stat. Insa guvernul nu a putut destitui lipoitorii de afise si nici nu a putut lua painea clientelei politice. Asa se face ca se vrea reducerea salariilor celor mici…
Practic, este ca si cum am trai in eviul mediu, atunci cand cei multi erau oropsiti pentru binele boierilor…
Manipulare, dezinformare si persuasiune. Antimanipulare, antidezinformare si antipersuasiune.
România fără preşedinte
Aş vrea să vă zic câte ceva despre votul din 22 noiembrie.
Pentru început să vedem rezultatele finale, rezultate date de către cei prezenţi la urne:
Traian Basescu – 32,44%
Mircea Geoana – 31,15%
Crin Antonescu – 20,02%
Corneliu Vadim Tudor – 5,56%
Kelemen Hunor – 3,83%
Sorin Oprescu – 3,18%
George Becali – 1,91%
Remus Cernea – 0,62%
Constantin Rotaru – 0,44%
Eduard Manole – 0,35%
Ovidiu Iane – 0,23%
Ninel Potarca – 0,21%
Dar, dacă am lua în calcul şi prezenţa la vot, care a fost de numai 53,52%, ceea ce arată ca nici un candidat nu are cu ce se mândri deoarece procentele reale ale fiecăruia sunt undeva la jumătate, dacă ne-am raporta la numărul de electori. Daci, Băsescu ar avea doar 17,36%, iar Geoană ar avea doar 16,67%.
Acei 46,48% care nu s-au prezentat la vot nu sunt altceva decât arestaţi la domiciliu. Aceşti arestaţi la domiciliu se datorează faptului că, de regulă echipele de campanie, în loc să prezinte o propagandă politică, ele prezintă seturi de manipulări. Aceste seturi de manipulări au ajuns să fie practicate şi în cadrul dezbaterilor publice dintre contracandidaţi. Astfel, în timpul dezbaterilor, cei care folosesc astfel de tertipuri, fac în felul următor: îşi iau cu ei câţiva susţinători, iar aceştia din urmă prezintă priviri de simpatie atunci când vorbeşte candidatul lor, şi zâmbete denigratoare atunci când vorbeşte contracandidatul. La aceste comportamente se adaugă şi faptul că, de multe ori candidaţii nu răspund cu adevărat întrebărilor puse, folosesc idei fără fond şi chiar mesaje imagine.
Dacă ar fi să ne uităm la referendum, am observa o situaţie asemănătoare:
Referendum pentru un Parlament unicameral
DA – 77,78%
NU – 22,22%
Referendum pentru reducerea numarului de parlamentari
DA – 88,84%
NU – 11,16%
În ambele referendum, prezenţa la vot a fost de 50,16%, lucru care arată că doar 44,56% din electori doresc reducerea numărului de candidaţi, în timp ce parlamentul unicameral este văzut cu ochi buni de doar 39,01% din cetățenii cu drept de vot.
Partea mai urâtă este modul în care se manipulează folosind rezultatul referendumului, lucru pentru care sunt vinovaţi, în parte, şi ziariştii. Astfel, în timp ce Traian Băsescu face pe-a cocoşul, zicând că el este singurul care vrea reformarea statului, ar fi de notat faptul că Mircea Geoană a propus reducerea numărului parlamentarilor încă din 2005, an în care Băsescu nici măcar nu cocheta cu ideea.
Ar mai fi multe de spus: despre autocare, despre afişe, despre minciunile electorale…
Ceea ce contează acum, este că, având în vedere situaţia actuală a României, vom avea nevoie de multă diplomaţie pentru a atrage cât mai multe fonduri europene pentru infrastructură (şi nu numai), dar şi pentru a obţine amănarea plăţii unor datori. Deci trebuie să ne gândim: care dintre Geoană şi Băsescu este mai diplomat
Notă: eu nu am votat cu nici unul din primi trei clasaţi în urma primului scrutin
Crin Antonescu vs Traian Băsescu
Studiu cu privire la dezbaterea publica dintre Crin Antonescu și Traian Băsescu.
În acest articol, dezbaterea propriu-zisa va fi scrisa cu negru, iar punctele mele de vedere vor fi scrise cu roşu.
Prima întrebare a fost legată de depolitizarea administrației statului.
Crin Antonescu: Un președinte care voi fi deasupra intereselor partizane cu un prim-ministru independent voi face acest lucru constrângând partidele să înțeleagă că politicul trebuie să rămână la nivelul miniștrilor și secretarilor de stat. Susțin Legea funcționarului public așa cum a fost ea adoptată în 2005. Mai jos de ministru și secretar de stat nu trebuie să mai acționeze criteriul politic.(corect)
Traian Băsescu: Aș aduce aminte să am criticat public atunci când guvernul a emis OUG care permite politizarea aparatului de stat. Legea educației prevede ca directorii de școli să nu mai fie membri de partid. (PD-L-ul, după ieșirea PSD-ului de la guvernare, a schimbat peste noapte toți bugetarii PSD cu PD-L-iști. De ce nu s-a opus Băsescu și atunci?) PNL a atacat la CCR legea exact pe articolul care prevede ca directorul unei școli să nu mai fie membru de partid. (a fi membru al unui partid nu înseamnă și a fi numit politic, dar Băsescu nu știe asta; cum sa obligi un director sa se înscrie într-un partid politic?)
Crin Antonescu: Am atacat legea pentru că am considerat că se aduce atingere la drepturile omului.(corect)
Traian Băsescu: Aceste incompatibilități sunt stabilite prin lege și pentru alte categorii. Politicienii se bucură de o largă gamă de incompatibilități. (corect, dar de ce nu ați prezentat care ar trebui sa fie incompatibilitățile de luat în seama în cei 5 ani de mandat?)
Reforma statului şi Parlamentul unicameral
Traian Băsescu: Trebuie să venim la un vot uninominal curat, într-un tur sau două. (deci, acum,votul uninominal este necurat?) 300 de politicieni de bună calitate pot fi găsiți în România (de ce nu mai puțini? Ar fi suficient un număr egal cu numărul de locuri care trebuiesc acoperite pentru buna funcționate a comisiilor de specialitate).
Crin Antonescu: Am venit cu un proiect de lege care să reducă numărul parlamentarilor. Calitatea vieții politice nu ține de numărul de parlamentari. (corect, la urma urmei cinstea unui om este o opțiune )Sunt de acord că legea electorală trebuie modificată.
Reforma educaţiei
Crin Antonescu: Cred că putem discuta foarte mult pe această temă, în primul rând trebuie să înțelegem sistemul. Pactul național pentru educație este unul bun, dar nu a fost respectat de președinte și de Guvernul Boc (bravo). Trebuie să rediscutăm modul de salarizare, nu mai trebuie să fie plătiți la plata cu ora. Respectul față de educație este esențial, dar nu trebuie să reducem educația la școală. Din atitudinea președintelui trebuie să înțeleagă oamenii că primul model este învățătura.(aș vrea să o văd și pe asta)
Traian Băsescu: Eu am căutat să fiu un modul și m-am dus în fiecare zi la serviciu (de parca ar fi ceva ieșit din comun). Şi am încercat să respect votul cetățenilor fără să abandonez țelurile pe care mi le-am propus la începutul mandatului. Una din priorități a fost educația (atunci, de ce nu ați cerut schimbarea programei de Cultură Civică, programă care ar trebui să creeze mai degrabă oameni cu capul pe umeri, și nu vasali NATO sau UE.). Cred că educația trebuie să se axeze pe câteva coordonate: prima trecerea de la o educație bazată pe memorie la una care să dea copiilor competențe (păi asta e simplu: să fie puși copii să pregătească lecțiile care urmează a fi predate, urmând ca ei să participe la predare. Numai așa se poate vedea care copil are capacități mai bune de sinteză, de cercetare, de demonstrare. Ați propus asta vreo dată domnule?). În funcția de stadiul de pregătire se fixează două niveluri: unul cel de bază apoi cel avansat care trebuie să se dobândească la finalul liceului. Printre competențele pe care un elev trebuie să le dobândească sunt opt printre care competența în limba română, competența de a învăța (și restul?) . Regret aplicarea legii privind majorarea salariilor profesorilor cu 50% (nu cred că aveți ce regreta, domnule Băsescu. Salariile profesorilor au stagnat de prea mult timp, asta în timp ce celelalte salarii bugetare au crescut an de an).
Dezamăgirea față de România.
Crin Antonescu: Dezamăgirea nu e niciodată o scuză pentru lipsa de acțiune.(corect)
Traian Băsescu: Demagogia că ne pleacă tinerii şi oamenii valoroși trebuie să o ducem în planul realității (dă exemplu, te rog). Eforturile făcute de România în ultimii trei ani au fost făcute pentru libera circulație a forței de muncă (de ce nu s-a făcut și eforturi pentru ca românii să poată trăi decent în țara lor?). Orice om valoros poate privi pe piața forței de muncă, să spună sunt competent și atunci poate lucra în Germania, Marea Britanie sau România (pe ce bani va lucra în România?). Cred că e timpul să ieșim din povestea “ne pleacă tinerii” (tu primul: Când a venit Bill Gates în România aţi spus că cine vrea ca să câștige bine, nu trebuie decât să învețe limba engleză şi să lucreze pe calculator, urmând să meargă să lucreze la Microsoft). Alaltăieri am fost la Oracle unde 1400 de tineri produc soft-uri vândute în întreaga lume. Soluția este să ne batem pentru ca tinerii noștri să poată opta pentru a munci aici sau în Olanda, Germania sau altă țară (te cam contrazici). Cu certitudine mulți se vor întoarce în România, un exemplu este sistemul bancar (românii nu pot trăi doar din soft-uri și bănci, ei trebuie să și mănânce, să şi trăiască într-o casă etc. Deci avem nevoie de a crea un mediu de creștere şi pentru salariile din celelalte domenii). Bătălia noastră trebuie să fie pentru a li se permite să lucreze unde doresc (eu vreau în România, dar vreau să trăiesc mai bine, domnule). Mă tem că e mult mai cinstit cel care face o alianță transparentă decât cel care stă doi ani sub papucul lui Hrebenciuc (ce a vrut să zică cu asta? M-a lăsat în ceață. pare o modalitate de atac mârșavă care folosește o informație ce nici nu se poate dovedi adevărată sau falsă. Plus: PD-L-ul nu a stat cu Hrebenciuc la braț în guvernare?)
Crin Antonescu: Eu nu am făcut parte din această alianță. Ați lipsit tare mult ca președinte vreo cinci ani.(cum spuneam şi eu)
Traian Băsescu: Pot să accept că am lipsit din anturajul celor care vă susțin, dar nu am lipsit românilor. Știu și Dan Voiculescu și Ion Iliescu mi-au simțit lipsa.(deviere de la subiect)
Crin Antonescu: Cu domnul Geoană, Iliescu și Vanghelie nu am făcut eu alianță.(corect: actualii PD-L-işti a făcut)
Traian Băsescu: Eu am avut curaj să condamn crimele comunismului (comunismul este o ordine socială care presupune imposibilitatea cetățenilor de a deține capital. E un mod de viaţă. Crimele sunt făcute de oameni.) pe când dumneavoastră rădeați cu domnul Iliescu (păi trebuiau condamnați oamenii care au comis crime, deșteptule) . Nu am făcut parte din FSN. (nici eu; şi ce-i cu asta?)
Relaxarea fiscală
Crin Antonescu: Cota unică va fi redusă în timpul mandatului meu. Nu voi încerca niciodată să impun ceva executivului (domnu,… vă cam contraziceți: păi ori ve-ţi cere ca cota unică să fie redusă, ori nu ve-ţi cere nimic…). Eu nu candidez ca să fiu președinte și să fie impuși anumiți oameni (de când aștept asta…). Totul se poate discuta. Eu am această viziune şi voi susține ca această măsură să se fie transpusă în realitate (deci ve-ți cere… Totuși, e bine ceea ce vreți.).
Traian Băsescu: Nu pot să vorbesc în acest moment despre o relaxare fiscală. Cota unică poate fi redusă la 16 la 14 la sută (păi ori va fi reclasare fiscală, ori nu va fi. Aceasta este întrebarea.). Eu am vorbit despre reducerea populației care să trăiască din producția agricolă (și din ce să trăiască? Că dacă nu ai o leafă bună sau cunoștințe în străinătate, agricultura de subzistenţă este singura alternativă rămasă. Sau vreți să se facă cum s-a făcut în Africa şi în America de Sud: să se ieie terenurile de la cei care nu sunt productivi şi să fie date unor corporații pe degeaba? Atenție: acest lucru ar crește instantaneu numărul locuitorilor de la periferiile marilor orașe cu statut de boschetari). În mediul rural se face producție agricolă, acolo trebuie să ajutăm ca oamenii să își înființeze linii de procesare a producției agricole. Pentru asta utilizăm bani europeni (care bani? Ăia îngropați de Flutur în hârtii?). Până când stimulăm apariția de IMM-uri în mediul rural, micul fermier va rămâne sărac și nu se vor strânge bani la bugetul local (micul fermier are nevoie de subvenții, pentru a avea puterea de a vinde mai ieftin decât importatorii. Altfel acele IMM-uri vor fi falimentare).
Ce carte şi ce film aţi citit ultima dată sau văzut ultima dată şi v-au plăcut?
Traian Băsescu: Levintul de Cărtărescu. Ultimul film văzut a fost un documentar,
Crin Antonescu: Ultima carte este legată de creșterea și decăderea Imperiului Britanic. Ultimul film văzut a fost Parfum de femeie. Ați promovat femeia obiect, femeia cu succes facil, ați invitat o ziaristă pe masă în loc de un ziarist, dar nu ați promovat modelul femeii care crește copii și ține casa și modelul femeii de succes care ajunge sus nu prin succes ușor.(frumoasă caracterizare la adresa lui Băsescu, puțin acidă dar destul de corectă)
Traian Băsescu: Greșiți în abordarea dumneavoastră (oare). Un bărbat care are trei femei în casă respectă femeia (aşa ar fi corect). Pentru mine femeia este mai importantă decât dumneavoastră (asta nu e frază de președinte. Un președinte prețuiește cetățenii, nu bărbații sau femeile). Nu aveți în societate valoarea unei femei (de parcă Băsescu ar avea valoarea unei femei onorabile).
Crin Antonescu: Femeile din România nu sunt ,,păsărici” și nici ,,țigănci împuțite”. Adriana Săftoiu și Renata Weber nu au fost promovate de dumneavoastră.(corect)
Traian Băsescu: Eu am un respect imens pentru femei (din nou: ar trebui să aveți respect pentru toţi cetăţenii). Soția mea este prima doamnă și a fost foarte mult promovată (ca și mobilă, știu).
Crin Antonescu: Cum vă simțiți când peste două treimi vă consideră mai rău decât Ceaușescu?(ăsta da tupeu)
Traian Băsescu: Sunt un politician care a predat dosarele la CNSAS (chiar toate? Nu puteţi oferi nici o certitudine în acest sens), care a avut curajul să vină în faţa parlamentului şi să le spună că trebuie să se reformeze (asta e reformă? Vă propun eu o reformă: să îmi dați posibilitatea de a şti cu certitudine ce şi cum votează fiecare parlamentar. Vreau vot la vedere în Parlament) , sunt un politician care a avut curaj să spună că avem nevoie de militari americani la frontiera de est a României (asta în timp ce militarii americani erau goniți din vestul Europei, deoarece UE vrea ca America să nu se mai bage în treburile interne ale sale)sunt un politician care a spus că Marea Neagră este un obiectiv strategic (mai strategic era când aveam și flotă), sunt cel care a spus că trupele românești trebuie să rămână în Afganistan (când te bagi în rahat, joci până la capăt). Sunt un politician care a reușit să convingă că Summit-ul NATO poate avea loc la București (Cine vrea un summit pe cheltuiala lui?). Sunt politicianul care a susținut proiectul Nabucco (corect, dar de ce nu susțineți şi proiectul Iranului de a construi un gazoduct spre Europa? La urma urmei, mai multe gazoducte spre Europa ar însemna un gaz mai ieftin. A! Dacă Iranul ar vinde gaze europenilor, americanii nu ar mai putea ataca Iranul, deoarece s-ar pune în discuție siguranța energetică a Europei, iar America, pe care dumneavoastră o pupați în fund, nu ar fi de acord cu așa ceva. Iată de ce nu vom cumpăra un gaz mai ieftin: pentru că America are relății tensionate cu Iranul), sunt politicianul care a lăsat țara un pic mai mare cu circa 9.000 de kilometri pătrați (dar nu dumneavoastră eraţi cel mai pesimist în legătură cu procesul împotriva Ucrainei? Din câte știu eu, Băsescu, cum a ajuns președinte, a declarat că platforma continentală aparține Ucrainei, că România nu are de ce să revendice acea zonă, şi că începerea unui proces în acest sens ar atrage o imagine defavorabilă asupra României pe plan extern. Acum, după ce niște băieți de-ai nimănui, au reușit să convingă tribunalul de la Haga cu privire la dreptul României în zona mării Negre, de ce veniți să culegeți laurii? De ce vă lăudați cu ceea ce nu vă aparține? Detalii aici). Cred că sunt un politician care are ce să spună românilor la sfârșit de mandat (da: acest discurs citit de pe foaie, discurs care e bun pentru a răspunde la orice întrebare). Nu știu dacă veți avea ocazia să faceți raportul onestității față de națiune (păi dumneata ai prezentat vre-un astfel de raport?). Vă invit să privim la televiziuni și să vedem o atmosferă creată prin cuvintele: “Președintele face scandal” (puțin deplasat. Președintele face de fapt show carismatic). În decembrie 1989 tot așa se spunea că niște oameni fac scandal (fiecare cu interesul lui). Priviți la televiziunile lui Vântu și Voiculescule și veți vedea că se spune că președintele face scandal (Băsescu iar încearcă să se intimizeze. E o metodă de manipulare. Păi scandal a făcut şi protestatarul care l-a făcut bețiv pe Băsescu la mitingul fermierilor din 28 octombrie 2009. Atunci ați garantat că acel om nu va păți nimic, însă câteva minute mai târziu, pe televiziunile mogulilor răi Voiculescu şi Vântu, se anunța că acel protestatar a fost amendat pentru tulburarea liniștii publice. Păi nu de aceea era miting: ca oamenii să scandeze, ca oamenii să îşi strige părerile în stradă?).
Traian Băsescu: Domnule Antonescu, pentru că aveți de la mine o bilă albă pentru participarea la dezbatere ținând cont că președintele are un program mai încărcat decât al unui candidat și nu am să vă pun nicio întrebare.(am eu una, față de amândoi: De ce nu ați făcut o confruntare cu cel care a anunțat încă de dinainte de începerea perioadei de campanie electorală că este dispus să aibă confruntări publice cu oricine şi oriunde? – CV Tudor. Apropo, ăsta acum cum mai e catalogat de voi: de extremă dreaptă sau de extremă stângă, că eu am pierdut sirul catalogărilor)
Crin Antonescu: Ați spus că veți pleca pe mare dacă veți pierde. Cu ce veți pleca că nu mai este flotă?(asta e urât. De ce nu l-a atacat direct?)
Băsescu: Nu există niciun document semnat de mine prin care se aproba vânzarea flotei (dar mai există vre-un act care să arate ce s-a întâmplat cu flota? dacă da, de ce nu se fac publice?). Brevetul meu este valabil oriunde în lume.(corect)
Crin Antonescu: Nu ați câștigat nicio bătălie din cele pe care le-ați dus în mandatul dumneavoastră. Unele dintre tezele dumneavoastră au fost bune. (corect). Dacă vreți ca în România instituția prezidențială să nu se privatizeze sub președintelui Mircea Geoană, aveți grijă pe cine votați.(păi cei care îl plac pe Geoană,îl vor vota, iar cei care nu îl plac, nu-l vor vota)
După terminarea confruntării Băsescu a avut prezența de spiri să se îndrepte primul (rapid) spre Antonescu şi să îi strângă mâna. De asemenea Băsescu a mers să strângă mâna şi susținătorilor lui Antonescu, în timp ce Antonescu i-a salutat pe susținătorii lui Băsescu de la distantă. Două bile negre: una lui Băsescu, pentru că s-a dat cocoş, și una lui Antonescu pentru că nu a știut cum să combată atitudinea de cocoş a lui Băsescu.
PS – eu merg la vot și votez, dar nu cu unul din cei doi.
Malele Lup Alb
